Kholberg III - Ce evidențiază scara lui Kholberg?

După ce am făcut cunoștință cu Kholberg și cu idea lui, după ce am analizat în detaliu și am exemplificat nivelurile de dezvoltare morală, în acest ultim episod tragem concluzii referitoare la sistemele de moralitate construite pe baze religioase și ce se ascunde în spatele unui sistem moral construit pe „valori creștine”.

Scara lui Kholberg evidențiază iminența eșecului social al societăților religioase

Rezultatele proaste la capitole precum criminalitate, corupție și încarcerare, obținute în țări religioase, este ușor de explicat având în vedere o discordanță în criteriile după care sunt definiți indicatorii pentru ceea ce este pozitiv/negativ în analiza stării de sănătate socială și ceea ce este definit ca pozitiv/negativ din punct de vedere religios.

Starea de sănătate socială are în vedere nivelul de suferință umană, se raportează la individ și la drepturile lui. Totodată are în vedere non-interacțiunea belicoasă dintre indivizi, deci ceva de tip contract social este necesar pentru a avea performanțe în starea de sănătate socială.

Ceea ce considerăm „bun” în condițiile în care criteriile de moralitate sunt stabilite de fenomenul religios impun ca o acțiune ce e „plăcută lui Dumnezeu” sau o acțiune ce duce la stârpirea unui fenomen „neplăcut Domnului” să primeze în fața unor criterii ce au în vedere contracte sociale sau o acțiune care este dezaprobată de majoritatea religioasă.

Nigeria - pedepsirea din motive religioase a unor oameni considerați vrăjitori/vrăjitoare

Fundamentele diferite pentru criteriile de „bine” și „rău” social și factorul majoritar motivant de nivel pre-convențional, unde „bine” și „rău” implică țintirea către pedeapsă și recompensă divină, duc la o evidentă și inevitabilă performanță proastă în cazul societăților religioase. Compasul lor moral este diferit de compasul stării de bine sociale. Din acest motiv sistemele religioase eșuează sistematic în a furniza societăți sănătoase iar cele seculare vor avea mai mult succes. Singura condiție este ca principiul secular să fie permanent păstrat în societate și menținut faptic, nu doar la nivel declarativ cum se întâmplă în democrații ce alunecă spre dictatură.


Scara lui Kholberg evidențiază că „valorile creștine” din discursuri sunt, în realitate, valori seculare

religiile abrahamice sunt fundamental intolerante și exclusiviste

Stadiile de dezvoltare ale sistemelor moralitate folosite uzual în Europa și etichetate greșit drept construite conform unor „valori creștine” sunt de fapt seculare și de nivel 5 sau chiar 6 pentru că, în idea de toleranță față de cei de alte religii sau fără vreo religie, factorul motivant nu este fuga de pedeapsa divină sau recompensa divină, nu este codul de legi înapoiate și scabroase dictate de Dumnezeu, ci empatia, lucru care îl scoate pe Dumnezeu din ecuația stabilirii valorilor morale.