Cautări pe acest blog

Se încarcă...

marți, 15 martie 2011

Kholberg II - Niveluri de dezvoltare morală

Am discutat în episodul anterior pe scurt despre Kholberg, idea lui și au apărut ca imediat evidente anumite lucruri legate de religii. În acest episod vom analiza mai detaliat idea lui Kholberg referitor la dezvoltarea moralității.

Despre nivelurile de dezvoltare morală, pe larg

Revenim la Kholberg și la idea lui. Din moment ce moralitatea se dezvoltă în stagii, este de înțeles că unele tipuri de moralități sunt inferioare altora, dependent de stadiul de dezvoltare. Iar criteriul de departajare este motivația din spatele acțiunii întreprinse.

După cum se vede din tabelul de mai sus, există 3 niveluri de tipuri de moralitate a câte două stagii fiecare.

Nivelul pre-convențional

Pe nivelul 1 se situează stadiile pre-convenționale 1 și 2. În 1 ce e bun și ce e rău e definit de ceea ce se pedepsește. Practic, stadiul 1 este fuga de pedeapsă.

Acesta este tipul de moralitate la care fac apel religioșii atunci când spun ateilor că vor arde în iad pentru că nu cred. În același stadiu sunt și culturile islamice care-și definesc jurisprudența în termeni de pedepse barbare, clamând că homosexualitatea este rea, iar pedepsele sunt capitale pentru „a da un exemplu celoralți”, astfel împingând în societate fuga de pedeapsă ca motor al moralității.

Stadiul 2 spune că judecata a ce e rău și ce e bine se face pe baza a intereselor proprii, ce aduce recompense este bine, ce aduce pedepse este rău. Dorințele celorlalți intră în discuție doar dacă există reciprocitate.

Acest tip de moralitate este tipul de moralitate promovat de companiile capitaliste de tip sălbatic în care pe cel mai înalt loc și fără nici o șansă de a fi afectat de orice factori umanitari este maximizarea profitului. Ca exemplu de reciprocitate, companiile sălbatic capitaliste pot înființa carteluri în care se înțeleg să împartă teritoriile de influență și să nu intre în ograda celuilalt, asigurând monopoluri de facto peste tot.

Când cineva vă va spune ceva de „valorile creștinismului” aduceți-vă aminte că nu există treaptă mai primitivă decât cea pe care este poziționat sistemul de valori religios.

Când anarho-capitaliștii vă spun că privatizarea este soluția tuturor problemelor pe care le introduce existența statului, aduceți-vă aminte că motorul principal al companiilor private, profitul, este doar cu un pic peste primitivismul motorului moral al religiei.

Nivelul convențional

Nivelul 2 este nivelul convențional de dezvoltare în care stadiul 3 este definit de cum spune majoritatea că e bine, practic conformismul cu idea majoritară e bine, non-conformismul este rău.

În acest stadiu se află ateii români care nu vorbesc și nu admit public că sunt atei, nu critică acțiunile nocive făcute în numele religiei și/sau făcute de religioși pentru că nu e „frumos/bine să «te cerți cu toți» și e mai bine să-i lași pe religioși că «o să se trezească ei» și oricum putem «să cădem de acord că nu suntem de acord»”.

În același stadiu sunt mentalitățile de secretare și ale celor ce spun că elevii care-s de religie minoritară trebuie să se supună majorității și să se ducă la religie „doar toată lumea se duce la religie și nimeni n-a murit din asta”.


În stadiul 4 moralitatea se definește prin ce este legal și ce e ilegal. Scopul este păstrarea ordinii sociale. Când religioșii se tem de căsătoriile între homosexuali văd cum moralitatea de acest stadiu se întoarce împotriva lor. Dacă e legal atunci e bine să faci așa, iar pentru ei „bine” este neapărat încărcat cu o natură prescriptivă pentru că ei cred că dacă faci „bine” faci ceea ce vrea Dumnezeu să faci, dar homosexualitatea nu e bună, deci nu are voie să fie definită drept bună, deci nu are voie să fie legală. Când sunt puși la colț vor fi de acord să cedeze, dar nu fără a lipi semnul păcătosului pe piepturile homosexualilor ce vor vrea să fie legal împreună, probabil pentru a-i stigmatiza - aici vorbesc de „uniunile civile” care nu-s totuna cu „căsătoria”.

Nivelul post-convențional

Cel mai de sus nivel de dezvoltare este cel post-convențional în care baza stabilirii a ce e bine și ce e rău începe să semene a ceea ce promovează secular umaniștii, adică indivizii sunt diferiți, toți avem drepturi, drepturile individuale primează în fața unor legi distructive (stadiul 5) și determinarea a ceea ce este moral se face prin derivarea din principiile etice pe cale rațională, putând fi în dezacord cu legile existente sau în dezacord cu opinia publică (stadiul 6), de exemplu, a fi sincer față de sine și a declara public că ești ateu într-o țară precum Maldive în care e ilegal să fii altceva decât musulman este o acțiune morală de nivel superior în clasificarea lui Kholberg.



În următorul și ultimul episod al aceastei serii vom analiza, prin prisma celor descrise până acum, două lucruri evidențiate de scara lui Kholberg în ceea ce privește moralitatea de sorginte religioasă și societățile care se ghidează după moralități religioase.

6 comentarii:

ZDragomir (DumneZero) spunea...

Stage 6, de mult.


Imi pare rau ca nu este un nivel mai mare...

Saturnine spunea...

Foarte buna aceasta serie.

Ma intreb totusi ce are sinuciderea cu moralitatea superioara? Adica, la ultima treapta, este ok sa te declari ateu daca sti ca vei muri?

Ce parere ai despre asta, mai ales in cazul ateului care nu crede in viata dupa moarte? Da, sacrificiul este cu atat mai mare dar, totusi...

ZDragomir (DumneZero) spunea...

Saturnine,

E vorba de principiul suprematiei moralitatii. Adica instinctul de supravietuire este irelevant.

Comparativ, sacrificiul vietii este considerat mai mic ca sacrificiul valorilor morale.

Mentionez ca observatia efemeritatii vietii poate fi folosita si pentru a argumenta impotriva vietii:

ATENTIE ! URMEAZA O FRAZA DEPRIMANTA!




viata este scurta, moartea poate veni din orice directie si in orice moment si oricum toata lumea moare; daca tot e ceva inevitabil, atunci de ce sa mai pierdem timpul cu viata ce a ramas?

Saturnine spunea...

ZDragomir,

Spuneai ca esti la stage 6. Sa zicem de exemplu ca ai familie, copii. Ai o responsabilitate fata de ei, poate vrei sa traiesti sa ii cunosti cand vor fi mari. Intelegi unde bat, ai motive sa traiesti, nu vrei sa mori. Este intr-adevar mai moral sa ii parasesti pentru a-ti face publice conceptiile?

ZDragomir (DumneZero) spunea...

E o moralitate extrema, nu neg asta, dar pentru ca e interna, pot sa sistematizez si responsabilitatea la nivel de familie.

Zergu spunea...

@Saturnine: Un alt exemplu de moralitate de ultim stadiu este consumul de marijuana într-o societate precum România.

În anumite situații unele persoane nu pot trăi fără să fie sinceri față de sine, doar pentru că alții îi blamează. Din acest punct de vedere consecințele acțiunii nu sunt atât de importante. Evident, cei dragi, cât de mult te expui, față de cine, toate astea intră în calculul moralității unei acțiuni.