Normal Borlaug, un adevărat gigant și sfânt al umanității:
El a folosit metoda științifică și a modificat genetic tot felul de soiuri de plante pentru ca noi toți să avem ce mânca, iar unii dintre noi - de exemplu, Gheorghe Mecinicopschi - ca niște copii răzgâiați și nerecunoscători urlă că organismele modificate genetic trebuie distruse și că-s rele.
Eu le propun să fie ei ce care se înscriu voluntar la a fi omorâți prin înfometare, dacă tot sunt sinceri în ideile lor cretine.
Sau se pot ruga la Dumnezeu să primească de mâncare. Doar se știe cât de eficientă e metoda asta - a se reține, în Africa există numai atei.
1. Lawrence Krauss, World-Renowned Physicist
2. Robert Coleman Richardson, Nobel Laureate in Physics
3. Richard Feynman, World-Renowned Physicist, Nobel Laureate in Physics
4. Simon Blackburn, Cambridge Professor of Philosophy
5. Colin Blakemore, World-Renowned Oxford Professor of Neuroscience
6. Steven Pinker, World-Renowned Harvard Professor of Psychology
7. Alan Guth, World-Renowned MIT Professor of Physics
8. Noam Chomsky, World-Renowned MIT Professor of Linguistics
9. Nicolaas Bloembergen, Nobel Laureate in Physics
10. Peter Atkins, World-Renowned Oxford Professor of Chemistry
11. Oliver Sacks, World-Renowned Neurologist, Columbia University
12. Lord Martin Rees, Astronomer Royal
13. Sir John Gurdon, Pioneering Developmental Biologist, Cambridge
14. Sir Bertrand Russell, World-Renowned Philosopher, Nobel Laureate
15. Stephen Hawking, World-Renowned Cambridge Theoretical Physicist
16. Riccardo Giacconi, Nobel Laureate in Physics
17. Ned Block, NYU Professor of Philosophy
18. Gerard 't Hooft, Nobel Laureate in Physics
19. Marcus du Sautoy, Oxford Professor of Mathematics
20. James Watson, Co-discoverer of DNA, Nobel Laureate
21. Colin McGinn, Professor of Philosophy, Miami University
22. Sir Patrick Bateson, Cambridge Professor of Ethology
23. Sir David Attenborough, World-Renowned Broadcaster and Naturalist
24. Martinus Veltman, Nobel Laureate in Physics
25. Pascal Boyer, Professor of Anthropology
26. Partha Dasgupta, Cambridge Professor of Economics
27. AC Grayling, Birkbeck Professor of Philosophy
28. Ivar Giaever, Nobel Laureate in Physics
29. John Searle, Berkeley Professor of Philosophy
30. Brian Cox, Particle Physicist (Large Hadron Collider, CERN)
31. Herbert Kroemer, Nobel Laureate in Physics
32. Rebecca Goldstein, Professor of Philosophy
33. Michael Tooley, Professor of Philosophy, Colorado
34. Sir Harold Kroto, Nobel Laureate in Chemistry
35. Leonard Susskind, Stanford Professor of Theoretical Physics
36. Quentin Skinner, Professor of History (Cambridge)
37. Theodor W. Hänsch, Nobel Laureate in Physics
38. Mark Balaguer, CSU Professor of Philosophy
39. Richard Ernst, Nobel Laureate in Chemistry
40. Alan Macfarlane, Cambridge Professor of Anthropology
41. Professor Neil deGrasse Tyson, Princeton Research Scientist
42. Douglas Osheroff, Nobel Laureate in Physics
43. Hubert Dreyfus, Berkeley Professor of Philosophy
44. Lord Colin Renfrew, World-Renowned Archaeologist, Cambridge
45. Carl Sagan, World-Renowned Astronomer
46. Peter Singer, World-Renowned Bioethicist, Princeton
47. Rudolph Marcus, Laureat Nobel în Chimie
48. Robert Foley, Profesor de Evoluție Umană la Cambridge
49. Daniel Dennett, Tufts Professor of Philosophy
50. Steven Weinberg, Laureat Nobel în Fizică
Cu mulțumiri deosebite lui Lucian vîlsan care a traducs și recodeat clipul cu traducerea inclusă în el.
M-am uitat peste termenii de căutare cu care mai aterizează oamenii pe blogul meu și am făcut ochii cât cepele când am văzut-o pe asta:
dece omul nu stie cum sa evouleze si animalele stiu
Trecând peste faptul că se scrie corect „de ce” (apropo de confuzii, e „de pe” și „după”, în nici un caz „dupe”), persoana care a căutat era foarte confuză.
Dar înainte de a merge mai departe, trebuie să fac o mică paranteză și să precizez o regulă nescrisă a acestui blog (o dată tot o să scriu regulile ăstea într-un articol) și câteva precizări:
Pe acest blog nu discut despre evoluție ca argument împotriva credinței în (dumne)zei, credința eșuează prin propriile merite. Evoluția nu este motivul pentru care nu cred în existența vreunui (dumne)zeu, ci nu cred pentru că argumentele pro-teism sunt fie defectuoase, fie greșite, fie ilogice. Și cum poți dovedi orice dacă pleci de la niște premize greșite și/sau dacă argumentul nu este valid din punct de vedere logic, aceste argumente nu sunt valide.
Evoluția e doar o parte din cunoștințele științifice care ne arată originea speciilor și, suplimentar, arată irelevanța existenței vreunui (dumne)zeu în ceea ce privește apariția speciilor.
Dacă vrei să vorbim despre evoluție, o voi face numai în anumite condiții: dacă dovedești că înțelegi ce spune TE și dacă timpul și dispoziția îmi permit.
Am simțit nevoia să precizez aceste lucruri pentru că recent chiar am avut un vizitator pe blog care n-a priceput aceste lucruri simple și, pentru că nu pricepea TE deși susținea că a venit pe blog ca să demonstreze că TE e falsă, după ce am încercat să-i explic ce spune TE pentru că era clar că nu știa ce înseamnă, m-a forțat să fac o comparație cel puțin plastică între poziția lui și o situație ipotetică pentru că a pretins că însăși înțelegerea definiției TE înseamnă înseamnă a se minți pe sine. Da, ați citit bine:
Problema este ca nu pot sa am aceeași înțelegere a termenilor in privinta TE, de ce? pt ca eu am certitudine absoluta in privinta existentei lui Dumnezeu si de aici , a creatiei, si imi este imposibil sa cred ca omul a evoluat din microorganisme, pt ca m-as minti pe mine insumi.
În mintea lui infectată de virusul religie este posibil să discuți coerent despre broască cu un lăcătuș și când acesta îți spune că broasca este defectă pentru că s-a defectat mecanismul de închidere, a spune că „broasca e fie moartă, fie bolnavă, fie vie pentru că este un animal” este un argument valid.
Și iată comparația mea:
Afirmația asta e atât de stupidă încât nici nu am cum să te iau în serios. Ci doar pot să te privesc ca pe un copil incapabil să înțeleagă lumea din jurul lui.
Ești ca un retardat mintal care se duce la un concurs de șah profesionist, urlă că nimeni n-are curaj să-i demonstreze că-l poate bate la șah, cineva din public, pentru a-l face să nu mai deranjeze concurenții îi face pe plac și aranjează tabla de joc pentru șah și-i spune să joace. La care retardatul, ca primă mutare ia regina adversă în gură, o umezește, și-o bagă în fund, strigă cât îl țin plămânii „MACAO!!!MACAO!!!MACAO!!!”, apoi răstoarnă tabla de joc și spune „Ha-ha! Te-am bătut!”.
Ca bonus am transpus această comparație într-un demotivational:
Discussing evolution without understanding the scientific definition
Is like a mentally retarded person crashing into a professional chess contest and starts shouting that nobody can beat him at chess, somebody wanting to not disturb the contestants decides to please the guy, prepares the board and invites him to play. As a response the mentally reterded person makes the first move: grabs the opponent's queen, puts it in his mouth, wets it, pulls it out of the mouth and sticks it up his ass, shouts as loud as he could „UNO!!! UNO!!! UNO!!!”, then topples the chess board and says „Ha-ha! I won!”
Și, în sfârșit, ca să răspund întrebării inițiale, nici una din specii nu știe să evolueze, evoluția nu este un proces ghidat de dorința indivizilor de a avea gât mai lung (ca la girafe), membre superioare scurte (ca la T. Rex) sau de a fi mai inteligenți (la om), ci este un proces care se întâmplă gradual, într-o populație, cu modificări de la o generație la următoarea.
O explicație a ceea ce înseamnă evoluția ar trebui să fie accesibilă oricui nu e îndoctrinat că evoluția e de la diavol prin acest clip:
În orice caz, înainte de a spune că Teoria Relativității e falsă, ar fi bine să știi ce spune și, eventual, ca să cazi de papagal ignorant, să știi CUM am ajuns să confirmăm ce spune. Se aplică la fel și pentru Teoria Evoluției.
În caz că n-ați văzut-o până acum, va recomand seria Cosmos al cărei prim episod este aici:
Noi ne continuăm viețile noastre mărunte pe acest punct albastru pal, dar să sperăm că apelul lui Carl Sagan la pace va permia dincolo de ideologii și povești stupide cu semizei morți și înviați, reîncarnări, virgine eterne și nirvane.
Azi, dragii mei, o să vedeți cum au impresia credincioșii că ei câștigă din start, fără nici un efort, la întrebarea de căpătâi a tuturor religiilor teiste (da, sunt și d-ălea ateiste).
Imi pare rau, dar tu pornesti de la ideea pe care vrei sa o demonstrezi: ca religia e opera oamenilor. Daca ai fi considerat religia ceea ce este, adica legatura dintre om si divinitate, nu ai fi putut sa ajungi la asa concluzii. Tu ai pornit de la ateism si ai ajuns tot la ateism, fireste.
M-am simțit obligat să-i răspund, pentru că dragul de el, comisese o eroare gravă:
Bzzzt. TU pleci de la idea pe care vrei să o demonstrezi, că există un dumnezeu și religia ta, în secta ta (da, și ortodoxia sau catolicismul sunt secte, ăsta e termenul folosit de sectele mari la adresa sectelor mici) așa cum e practicată de tine, e cum vrea dumnezeul tău să fie practicată.
Ipoteza cealaltă are în spate oamenii, care știm că există, o serie de cărți care nu sunt cu nimic superioare unui produs uman al vremurilor în care au apărut (nici biblia nu e o carte, ci o colecție de cărți), avem cronologii care sunt în perfect acord cu idea de origine umană, avem sute de autocontradicții și contradicții clare cu lucruri care știm că s-au întâmplat sau nu (ex. morții care chipurile au ieșit din morminte să viziteze rudele - e absurd să crezi că așa ceva s-a întâmplat dar nici măcar un necreștin să fi menționat acest lucru, de parcă învierile erau la fel de comune ca televizoarele astăzi).
Așa că, dragul meu, dacă vrei să fi crezut în ceea ce pretinzi, e datoria ta să dovedești 1) că există un dumnezeu, 2) că dumnezeul acela a comunicat cu autorii cărților tale sfinte preferate, 3) că ceea ce a comunicat este adevărat (adică că dumnezeul ăla nu e înșelător sau, pe înțelesul creștinilor, nu e opera lui Satana), 4) ceea ce scrie în cărțile tale sfinte e în concordanță cu ce s-a discutat și cu ce s-a întâmplat. Și abia apoi mai putem vorbi de convertire.
Așa că, dragul meu, îți urez succes.
P.S.: Dacă vrei, din generozitatea mea, pot să plec de la prezumția că ai demonstrat că exista un dumnezeu, ai scăpat de 1, asta ca să vezi că tot ești foarte departe de a face ideologia ta preferată măcar demnă de a fi luată în calculul lucrurilor posibil adevărate.
Cam așa stau lucrurile. Orice explicație naturală, oricât de puțin plauzibilă, este mult mai plauzibilă decât ORICE explicație supranaturală. Și asta dintr-un motiv foarte simplu, știm că naturalul există, doar cu asta interacționăm. Supranaturalul nici măcar nu a fost demonstrat că există și nici nu a interacționat cineva cu el în mod cert, cu dovezi solide.
Dacă ar exista supranatural, ar fi 3 cazuri posibile:
fie nu ne afectează cu nimic,
fie putem interacționa cu el în mod consecvent sau
supranaturalul își bagă coada în mod inconsecvent în lumea materială și nu putem să-l provocam în vreun fel (supranaturalul acționează asupra naturalului în mod impredictibil și nu răspunde la stimuli).
În cazul 1 este cazul în care supranaturalul (SN) e irelevant și netestabil pentru că nu ne afectează cu nimic și nici nu putem spune ceva despre el.
Cazul 2 este cazul în care se pot face predicții despre interacțiuni, deci, ironic, naturalismul metodologic ar include SN în natural pentru că am putea testa și observa cum reacționează, deci am putea dezvolta un model al său și-l putem testa.
Cazul 3 este cel în care SN e indistinctibil de procese aleatoare, de șansă, și, din nou, este irelevant pentru că nu putem spune nimic definitoriu despre SN deoarece nu putem construi nici un model al său din nici o privință.
Creaționiștii sunt stupizi. Vârsta reală a Terrei și a Soarelui este de aproximativ 4,5 miliarde de ani. Creaționiștii stricți sunt cei care cred că biblia e literală, deci, calculând generațiile personajelor biblice pot deduce vârsta Terrei. Ca urmare a acestui calcul ei cred că vârsta Terrei este undeva între 6000 și 10000 de ani.
Pentru a pune lucrurile în perspectivă, putem să facem o echivalență în distanțe. Dacă considerăm că un metru este echivalentul a 6000 de ani, eroarea dintre estimarea creaționiștilor stricți și vârsta reală este cam cât e distanța de la Constanța la Zalău și un pic mai puțin decât distanța de la Constanța la Oradea, Arad sau Timișoara. O eroare de 750 de kilometri, eu aș zice că e o eroare destul de mare.
Dar m-am gândit să fiu generos și să consider că acești creaționiști stricți cred că Terra are 10000 de ani și am să echivalez acești 10000 de ani cu un metru. În acest caz, distanța reală (450 de km) este aproximativ echivalentul distanței de la Pitești la Timișoara, Arad sau Oradea, față de metrul pe care-l estimează creaționiștii.
Cu alte cuvinte, raportat la scara estimată de creaționiștii stricți, România ar avea de la vest la est vreo 1.80 metri și de la nord la sud cam un metru. Pe o asemenea suprafață sunt sigur că vreo 20 de milioane de locuitori n-ar avea loc, dar creaționiștii stricți sunt convinși că așa este.
Astfel ajungem la motivul pentru care am numit acest articol așa cum l-am numit. Am găsit un blog care se numește „Life Before the Dinosaurs” și iată ce spune autorul despre sine:
I am seven years old. I really like the life before the dinosaurs. And I really think arthropods are cool.
pe românește (scuzați traducerea imprecisă)
Sunt un copil de 7 ani. Îmi plac foarte mult formele de viață din-nainte de dinozauri. Și cred sincer că artropodele sunt mișto.
Evident, nu cred orice scrie pe internet, deci nu cred că are 7 ani doar pentru că scrie pe un blog, dar iată-l pe puștiulică în timp ce dictează un articol mamei lui:
Blogul are scurte articole despre viața din-nainte de dinozauri, o adevărată enciclopedie a experimentelor evolutive cu specii care, dacă ar fi fost văzute de primitivii evrei din epoca bronzului, ar fi fost încadrate la spurcăciuni, iar de creștinii fanatici la ispite ale ghiavolului.
Din aceste motive, creaționiștii stricți sunt mai stupizi decât un copil de 7 ani.
P.S.: Nu am mai discutat deloc de faptul că universul are vreo 13,7 miliarde de ani, adică de vreo 3 ori mai mult decât Terra și Soarele. Eroarea de distanță raportată la echivalența 6000 ani = 1m, în acest caz ar fi fost echivalentul distanței de la Constanța la Lyon (Franța), în timp ce raportat la 10000 de ani = 1m, distanța reală e aproximativ distanța de la Constanța la Ljubliana (Slovenia) sau distanța de la București la Salzburg (1370 de km).
Na, simplu și la obiect. Mersi Freija pentru idea de a promova clipul. Dacă ai blog și-ți dai seama cât de importante sunt vaccinurile în starea de sănătate, te sfătuiesc să scrii un scurt articol în care să incluzi acest clip.
Era și timpul să apară și pe la noi un podcast pe teme de scepticism aplicat. „Sceptici în România” este primul podcast din România despre scepticism. Până acum sunt 5 episoade și temele discutate sunt destul de variate, pornind de la „minuni”, educație, homeopatie, exorcizări până la predicții apocaliptice, diverse studii, produse minune și educație sexuală.
Am mai spus despre regula nescrisă pe care încerc să o mențin pe acest blog, aceea de a nu aduce în discuțiile despre religie argumente științifice în mod explicit pentru că religiliile eșuează prin ele însele și prin contradicțiile interne și cele cu realitatea.
Din acest motiv vreau să precizez de la bun început că acest articol nu este despre religie.
Acest articol este un dublu tribut. Mai întâi pentru Carl Sagan, cel care astăzi, 9 noiembrie 2010, ar fi împlinit 76 de ani dacă nu ar fi murit în 20 decembrie 1996. În al doilea rând, pentru marii filosofi și oameni de știință ai antichității, printre care și Eratostene, cel care a calculat circumferința Terrei în secolul 3 î.e.n. cu o precizie foarte mare pentru acele vremuri.
Iar despre Carl Sagan, nu pot decât să vă recomand să vedeți seria Cosmos produsă de el. Eventual puteți cumpăra toată seria dacă nu vreți să vă uitați altfel la ea.
Am să încalc încă o dată legea nescrisă a blogului de a nu aduce în discuțiile despre credință știința pentru că am fost acuzat (probabil și alți atei) nu doar o dată că știința este Dumnezeul nostru sau chiar am auzit că nu poți avea încredere în știință pentru că mereu se schimbă, mereu se răzgândește, spre deosebire de credința X sau Y care e etern neschimbătoare (deși, slavă Domnului - sic - nu mai considerăm moral să ținem sclavi, așa cum indică biblia).
Din seria de clipuri video traduse de mine, vă prezint „Nu poți avea încredere în știință” de la The Thinking Atheist:
Vizionare plăcută și nu cumva să îndrăzniți să-l dați și la alții că vă bate Dumnezeu.
Credincioșii cred în ceea ce spun textele lor „sfinte”. Și ce spun ele, de cele mai multe ori, e că un zeu, intitulat cel mai frecvent Dumnezeu, a creat tot universul, toată lumea materială observabilă și apoi a făcut „cununa creației”, pe om, pentru a stăpâni peste acestă lume materială.
Un ego mai mare decât al credincioșilor nu există pe lumea asta, și ei au tupeul să ne spună nouă infidelilor că suntem plini de noi și că ne-am transformat în zei. Eu zic că ei, iarăși, habar n-au ce vorbesc și ei proiectează asupra noastră ceea ce fac ei. Cum poți sa spui că noi suntem ce ne pretindem zei când noi suntem conștienți că suntem niște epsiloni în univers și ei, credincioșii, se consideră „cununa și/sau stăpânii creației?
Deci cine se crede mai important decât este? Ateul care își dă seama cât de nesemnificativi suntem, sau credinciosul care se crede cununa creației, scopul pentru care există universul?
Apropo, în procent covârșitor, universul este neprielnic vieții, ba chiar te poate ucide în chinuri sau instantaneu în mai toate locurile parte în care teoretic ai putea fi, cu excepții absolut minuscule aflate pe o parte din porțiunile de uscat de pe o planetă nesemnificativă parte dint-un sistem solar aflat într-un braț îndepărtat al unei galaxii nesemnificative, doar o galaxie din cele 170 de miliarde de galaxii (după alții și mai multe) din universul observabil.
Așa e că nici măcar nu vă dați seama cât înseamnă 170 de miliarde de galaxii? Ei bine, numai gândiți-vă că pe Terra există cam 7 miliarde de oameni, și un om tot e considerat nesemnificativ raportat la întreaga populație, iar galaxia noastră este de cam 25 de ori mai nesemnificativă decât este un om, raportat la întreaga populație. Și nici nu am vorbit încă cât de neimportant este steaua sistemului nostru solar, Soarele relativ la galaxia Calea Lactee în care sunt alte miliarde de stele...
Deci care are ego-ul mai mare? Credinciosul cunună a creației sau ateul conștient de faptul că este o particulă foarte norocoasă a acestui univers?
Nu doar o singură dată am fost întrebat de ce scriu pe blog, de ce încerc să am o conversație a surzilor, de ce nu las lumea în pace să-și vadă de treaba ei, de ce nu las credincioșii să fie credincioși și sclavi, de ce nu vreau să accept că unii chiar nu pot fi făcuți să gândească și vor rămâne credincioși sau poate chiar toți și de fapt vorbesc pentru cei care sunt deja raționali.
Răspunsul scurt este că nu sunt de acord că lucrurile nu pot fi schimbate, ba cred că, sub atacul din ce în ce mai susținut din partea religioșilor lucrurile se degradează accelerat, iar acest lucru ne afectează pe toți, deci și pe mine. În consecință avem obligația de a răspunde.
Răspunsul mai lung este că non-acțiunea favorizează degradarea pentru că religioșii n-au nici un fel de mustrări de conștiință că îndobitocesc lumea. Eu văd religiozitatea ca un simptom al lipsei de gândire critică, lucru care a dus, în esență, la cele mai nasoale efecte pe care le trăim astăzi.
Nu, nu cred că vorbesc pentru cei deja deconvertiți, ba chiar știu că vorbesc și cu cei ce încă mai au îndoieli. Știu asta pentru că și eu am fost credincios, pentru că și altora li s-a spus că asemenea lucru este util...
Știu asta pentru că și mie mi s-a spus că ceea ce fac este util și am ajutat la rândul meu:
@Zergu: poti sa faci articole din comentariile mele, normal, am incredere ca nu le rastalmacesti mai mult decat e necesar :) si ti-am citit aproape toate articolele, is faine, m-au ajutat enorm, merci.
Asemenea mesaje nu pot decât să mă motiveze și să încerc să conving cât mai mulți oameni de necesitatea și utilitatea discursului critic la adresa dogmelor și ideilor iraționale precum tratamentele naturiste sau homeopatia.
Starea de apatie sau de inactivitate în ceea ce privește critica de acest fel e uneori obscură chiar și pentru ateii vechi, dar asta se schimbă când conștientizează că acțiunile religioșilor nu se opresc și cer din ce în ce mai mult călcând din ce în ce mai mult peste viețile și opțiunile altora.
Ma, ca sa fiu sincer, in tinerete am avut si eu indoieli, mai bine zis nedumeriri. Dar asta doar pentru ca nu am gindit, adica am luat totul de-a gata (la nunti, la inmormintari, etc). Chestia s-a imputit recent, cind am realizat cit rau poate sa le faca religia ALTORA (mie imi era indiferenta) iar raul acela se rasfringea si asupra mea (la servici, in societate, in politica, in… totul). Tocmai de aia m-am hotarit sa intru in actiune, ca pina acum eram cunoscut doar ca… misogin :D
Lipsa cronică de scepticism din societatea românească și de pe oriunde a permis ca prețurile la apartamente și imobiliare să crească fără să fie sprijinite de nimic, în pură speculă, iar sute de creduli au cumpărat că „n-o să scadă prețurile la apartamente și case”.
Aceeași lipsă cronică de scepticism ne-a adus lideri politici populiști care și-au urmărit interesele după ce au cumpărat voturi pe două „chile” de zahăr, două de făină și o sticlă de ulei rânced.
Lipsa cronică de scepticism face oamenii să creadă că tratamentele „naturiste” sunt panaceu, deși în Evul Mediu Întunecat numai cu panaceu d-ăsta se tratau și mureau, în medie, pe la 40 de ani.
După cum am arătat în seria „Mahomed, islamul și falsa autoritate”, problema și croiala definitorie a islamului este autoritarismul (fals), în speță cel personal pe linie politico-religioasă. Acest lucru a avut diverse ramificații în aspectele sociale din societățile rezultate în urma ideilor politice (cu față religioasă) lansate de Mahomed.
Una dintre ramificații, se pare că a fost paralizarea explorării științifice, în ciuda a ceea ce s-a numit Epoca de aur a islamului
A major preoccupation of Islamic scholars is verifying the “genuineness” of various hadith. Their preferred method is to trace the transmission from one source of these stories to the next[..]
Historian of science Toby Huff argues that this diffuse organization of knowledge hindered the development of science, which relies on peer criticism by appeal to objective standards held in common across a discipline.
It is due to this personalistic and particularistic factor that one finds literally hundreds of schools of law over the centuries, each founded by a faqih who, through the power of his intellect and the magic of his personality, established his own school of law capable of issuing its own rulings (fatwas), unconstrained by a body of precedent and universal legal principles. Thus, law, jurisprudence, as the paradigmatic body of knowledge in Islamic civilization, established a model of inquiry antithetical to that required of modern science, that is, a system based on personal authority rather than collective or impersonal collegial standards.
Dar în aceste condiții, cum se poate explica epoca de înflorire științifică a islamului?
The study of the natural philosophy and proto-science of the Greco-Roman world, which had been collected and translated by Arabic-language thinkers, took place under an additional burden. It was not permitted in the colleges, or madrasas, which were primarily devoted to the study of Islamic law. Instead, this heterdox knowledge had to be cultivated by individual scholars acting in a private capacity.
Se pare că explicația este un fel de semi-totalitarism:
Islam was half totalitarian, so to speak. It was doctrinally totalitarian, in that matters of truth and justice were completely determined by religious tradition, hence the suppression of subversive thought in the madrasa system. Yet socially, Islamic learning was highly individualistic by comparison with elaborately institutionalized European learning.
Deci, în esență, tot liber-cugetătorii au ținut aprinsă flamura cunoașterii, în ciuda sistemului totalitar, deși tânjeau după organizarea necesară și dorită pentru investigare și verificare reciprocă:
Even the best Arabic-Islamic thinkers suffered for want of organized skepticism—the powerful effects of iterated peer-review feedback. Personal testimony is unreliable. Memory fails.
Idea de semi-totalitarism pare și mai veridică dacă aruncăm o privire asupra Orientului Mijlociu unde, Arabia Saudită, deși financiar bogată, fiind fundamentalistă și totalitaristă nu are activitate științifică. Neuitând că musulmanii nu sunt națiune sau popor, dar sunt relativ uniți ideologic, mental și politic, numărului disproporționat de mic de musulmani care au primit premii Nobel, față de popoare neinfluențate de islam, pare a fi un indicator destul de puternic în direcția ideii că progresul în epoca de glorie a islamului s-a desfășurat în semi-totalitarism și prin intermediul liber-cugetătorilor. Altfel, în țări bogate și majoritar musulmane ar trebui să vedem activitate științifică, însă aceasta lipsește.
"Cristos este omul nou. Omul nou este omul sovietic. Prin urmare Cristos este sovietic!" a spus Justinian Marina, patriarhul României.
Patriarhia Romana considera actiunea lui Gabriel Andreescu prin care cere deconspirarea eventualei calitati de agent sau de colaborator al fostei Securitati a membrilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane drept "un act inadmisibil de santaj si intimidare a conducerii BOR" [..]
Articole zergo-credice
Comentarii, vorbe rele
