Continuăm astăzi seria „Credința / Religia este nocivă” cu un episod care ar trebui să dea de gândit: negarea istoriei și a realității.
La articolul „Ateii. Câţi sunt şi cum arată în România” a comentat un cadru didactic care povestește experiența proprie la o clasă de-a V-a, deci copii de 11-12 ani, copii care au fost îndoctrinați religios în școli deja de 5 ani. Cei care cred că religia în școli nu are cum să aibă efecte negative să citească cu atenție cele raportate.
SUnt cadru didactic. Saptamana trecuta le-am prezentat elevilor de la o clasa de-a V-a un film despre Egiptul Antic. Era vorba despre un documentar prin care se incerca repozitionarea in timp a culturii si civilizatiei egiptene, mergand pana in anul 34.000 i.e.n. Pertinent sau nu, documentarul este plin de imagini reprezentative prin intermediul carora copiii se pot familiariza cu plastica abordata in Egiptul Antic. A trebuit sa intrerup filmul de "n" ori. Copiii stiau ca pamantul nu are mai mult de 7000 de ani si ca statuile egiptenilor sunt Satana. O parte dintre ei au refuzat sa urmareasca documentarul iar una dintre fete s-a aruncat intr-o discutie din care am inteles ca era bine dresata de acasa. Degeaba i-am explicat ca rolul stiintei nu consta in combaterea religiei si ca o descoperire stiintifica nu are ca scop principal combaterea dogmelor religioase... ci pur si simplu e o descoperire bazata pe ratiune si justificata cu probe autentice. M-am lovit de zidul bigotismului infantil. M-a uimit cand mi-a spus ca nu stiu care preot i-a "confirmat" cum ca s-a dovedit stiintific ca soarele se roteste in jurul pamantului, si ca stelele de pe cer sunt pictate de Dumnezeu ca sa ne puna credinta la incercare.
Cei dornici să nege realitatea vor spune că e un caz izolat, de parcă ar știi ei cum e în alte cazuri și de parcă nu s-ar spune că nu e vorba de unul, doi copii, ci de mai mulți, în speță o clasă întreagă.
„Ce e așa de grav?” ar putea întreba unii. Pentru a răspunde acestei întrebări trebuie să ne aducem aminte de cuvintele lui George Santayana:
Cine uită trecutul e condamnat să îl repete.
și să înțelegem că ceea ce studiem despre trecut sunt lecții ale infantilității speciei umane, greșelile umanității, precum atrocitățile comise în holocaustul nazist asupra evreilor, țiganilor, homosexualilor, indezirabililor etc., lecții care ar trebui să ne sune imediat în minte când cineva spune ceva de genul:
Nu, cred că ateii n-ar trebui considerați nici cetățeni nici patrioți. Aceasta este o națiune sub Dumnezeu. - George H.W. Bush
sau
Ateii s-au născut, dar s-au născut degeaba. - Petre Țuțea
Negarea realității sau a istoriei în cazul unei motivații religioase are un scop clar, fie negarea unui trecut care pune imense îndoieli asupra propriilor idei religioase, fie negarea imenselor crime comise în numele sau de adepții propriei religii, fie dorința neexprimată de a repeta un eveniment din trecut. Unii sunt naivi și cred că nu ar fi posibilă un nou val de persecuții și ură îndreptate împotriva evreilor, dar acest lucru este posibil. Despre această resurgență a urii împotriva evreilor o să vorbesc într-un alt episod.
Ce este de reținut aici este un alt aspect, îndoctrinarea religioasă duce la crearea unui val de gândire anti-științifică, culmea, pe fondul asumării false a meritelor științei.
mi-a spus ca nu stiu care preot i-a "confirmat" cum ca s-a dovedit stiintific ca soarele se roteste in jurul pamantului
Acest gen de atitudine nu numai că este ipocrită, dar este și periculoasă, pentru că se creează aversiune față de știință și se crează falsa idee că ar exista știință ateistă și știință creștină, știință românească și știință străină șamd.
În loc de încheiere o să precizez câteva lucruri:
Știința poate fi doar validă sau proastă, iar cea proastă este eliminată de știința reală, validă.
Istoria se bazează pe metoda științifică pentru a ajunge la concluziile ei în ceea ce privește vârsta unor relicve, obiecte, culturi, artefacte etc.
Alegerea selectivă a lucrurilor din știința care confirmă propriile preconcepții și ignorarea tuturor lucrurilor care le contrazic se numește „selecție observațională” și nu este o atitudine onestă, mai ales când de partea lucrurilor care confirmă propriile preconcepții este o carte primitivă care se autocontrazice, un fals giulgiu datând din secolul XV sau un recipient cu o substanță roșie care ușor încălzită își scade vâscozitatea
Știința nu se studiază la mănăstire sau la biserică
Realitatea este una singură și n-o doare nici în vidul cosmic de ideologiile și părerile noastre stupide, doar oamenii care își imaginează că-s scopul universului au impresia că pot altera realitatea sau că fiecare individ are propria realitate (aia nu e realitate, e o imagine deformată și imprecisă a realității obiective; realitatea obiectivă poate fi testată prin mijloace independente neafectate de dorințele umane).
Stop îndoctrinării religioase în școli! Religia ne omoară viitorul, ne îndobitocește copiii, ne face să negăm realitatea și istoria cunoscută ca urmare a dovezilor reale nu pe baza unor basme cretine din epoca bronzului.
Iată-ne la un nou episod din seria „Credința / Religia este nocivă”. De data aceasta o să vedeți cum sub pretextul religiei se întâmplă abuzuri sexuale pentru că, nu-i așa, oamenii lui Dumnezeu știu mai bine și nu ai dreptul să critici religiile, trebuie să le crezi. În asemenea condiții, poziția de popă e un magnet pentru cei mai scârboși oameni dornici să profite de credulitatea celor... mai săraci cu duhul.
Și ca să nu mai lungim introducerea, să trecem la o altfel de introducere:
L-am văzut pe liderul bisericii, profetul autodeclarat Paseka Motsoeneng introducându-și degetele în vaginurile a două membre ale congregației ca parte a ritualului de exorcizare a unor demoni care, se pretinde, le-ar poseda.
Cu alte cuvinte, scârbosul abuzator scormonea în vaginuri după draci. La fel de bine ar fi putut să scormonească în gâturile lor cu o rangă ca să-i scoată trei draci din stomac cu care se pot purta conversații prelungi. Un asemenea abuz sexual nu ar fi putut fi posibil sau ar fi fost foarte dificil de realizat dacă nu ar fi fost prezentat drept „ritual religios în care scoate dracii”.
Ce e interesant e că deși zeii, dracii, arhanghelii, djinii, spiridușii aparțin teoretic de supranatural, ei pot fi manipulați cu niște gesturi și acțiuni făcute în chestii foarte materiale și reale, nu fantasmagorice. Și mai și coincid în mod miraculos acele tehnici și gesturi cu ce și-au imaginat sau ce-și doresc cei ce le execută. Cât de convenabil, ca și cum ar fi produsul minților umane.
Dacă credeți că treaba cu ce-și doresc abuzatorii a fost scoasă de la mine, atunci citiți mai departe.
În timp ce stătea în poala unei membre a congregației, Motsoeneng și-a pus mână pe capul unei adolescente de 17 ani (al cărei nume nu poate fi divulgat din pricina vârstei ei) și a început să se roage pentru ea.
Motsoeneng a spus celor din congregație că burta ei s-a umflat pentru că niște vrăjitori au făcut o vrajă rea asupra ei.
În timp ce se ruga pentru ea, aceasta s-a prăbușit. Motsoeneng i-a spus adolescentei care era întinsă pe spate să își depărteze picioarele, lucru pe care l-a făcut.
Apoi el și-a băgat degetele în părțile ei private și a început să-și miște degetele în vaginul ei.
În timp ce era ocupat cu „procesul de vindecare”, Motsoeneng i-a ordonat să îi rostească porecla lui, Mboro.
„Spune Mboro”, i-a ordonat el.
„Mboro” a spus ea, cu un strigăt sugrumat.
El a fost întrerupt de o altă membră a congregației care i-a adus un pahar plin cu ceea ce părea a fi înghețată, cu care aceasta l-a hrănit folosind o linguriță. El încă stătea în poala femeii.
În timp ce mânca, Motsoeneneg i-a ordonat adolescentei să-i spună numele, lucru pe care l-a făcut.
Apoi a invitat o femeie căreia i s-a adresat cu numele Zozo și despre care a spus că este medic să examineze adolsecenta.
„Aceasta este un medic calificat care ne va spune ce problemă are această femeie”, a spus el.
Chestia cu „spune Mboro” mi-a adus aminte de versurile „spune-mi numele iubito, spune-mi numele”, iar felul în care e încadrată replica e clar că e vorba de fanteziile sexuale ale unui individ, nici vorbă de draci.
La acest moment un grup de femei din congregație îi acoperiseră partea inferioară a corpului cu ceea ce părea a fi un prosop și o înconjuraseră pentru a preîntâmpina voyeriștii să-i vadă părțile private.
„Dr” Zozo apoi a introdus ceea ce a spus că era un aparat de test de sarcină în vaginul fetei în timp ce Motsoeneng se uita.
„Testul de sarcină este pozitiv. Este însărcinată. Am putut să simt și membrele fetusului” a anunțat Zozo.
În timp ce Zozo pleca de la fața locului, Motsoeneng a țipat: „Zozo, sângerează și i s-a supt burta.”
Zozo s-a întors ca să o inspecteze și apoi a ieșit în grabă. S-a întors cu mănuși pe mâini și cu un set de testare de sarcină. L-a introdus în vaginul fetei și l-a scos.
Apoi a spus: „Acum aparatul nu arată nici un rezultat, nici pozitiv, nici negativ.”
Motsoeneng a continuat: „Este din cauză că s-a culcat cu un animal.”
Motsoeneng a întrebat-o apoi pe adolescentă dacă s-a culcat cu diferiți bărbați.
„Ți-ai donat biscuitele bărbaților?” a întrbat-o el.
„Nu”, a răspuns ea.
Apoi el a spus: „Haai, vreau să le cer tuturor bărbaților de aici să nu mai mănânce biscuite. M-ați auzit? Trebuie să nu mai mâncați biscuite”, la care bărbații vizibil dezgustați nu au răspuns.
Motsoeneng a cerut unei femei să aducă o găleată.
Tânăra fată a fost apoi ridicată de la pământ și a fost pusă să stea pe găleată cu picioarele larg desfăcuta, în timp ce sângera din abundență iar Motsoeneng se uita.
Apoi a spus că o piatră i-a blocat vaginul și a chemat un cameraman să vină să o filmeze, dar s-a răzgândit.
„N-o să fie difuzat la TV”, a spus el.
Două săptămâni mai târziu adolescenta a fost arătată în timpul emisiunii lui Motsoeneng de la Soweto TV în timp ce ținea în mâini pietre despre care pretindea că au ieșit din vaginul ei.
Noi nu am văzut așa ceva.
Deci, să recapitulăm, ce cred eu că s-a întâmplat până aici și o să revenim ulterior la ce s-a mai întâmplat.
Avem de a face cu un pervers sexual care-și spune profet, o adolescentă cu o posibilă tomoare vaginală depsre care Mboro a crezut probabil că e ușuratică și că însărcinată, o acolită a lui Mboro, o anume Zozo care pretinde că e medic calificat, vreo două-trei femei care sunt ocupate cu a-i face viața frumoasă lui Mboro, una îl ține în poală , alta îi dă înghețată cu lingurița alta îi execută ordinele.
În prima fază Mboro (evit numele complet că e prea dificil de scris) se hotărâște că vrea să-si bage degetele în vaginul adolescentei și o face în timp ce o altă femeie îi dă înghețată cu lingurița. Mboro o tot penetrează cu degetele pe adolescentă care e probabil virgină sau are o problemă medicală mai serioasă. Lucrurile merg spre rău și Mboro se sperie și crede că va scăpa dacă o cheamă pe Zozo să „confirme” că e însărcinată. Zozo mai plusează și ea cu ceva traume intravaginale dar efectele nu se văd imediat. În timp ce Zozo se pregatea să plece, treaba se împute și încep ceva sângerări majore, iar Mboro se sperie și o cheamă înapoi pe cea ce juca rolul de medic să vadă ce se întâmplă. Zozo face ce știe să facă, mai bagă încă o dată în vaginul adolescentei mizeriile ei ce ar trebui să fie pentru necunoscători un test de sarcină și nu ști ce să zică și aruncă bomba „nu e nici pozitiv, nici negativ”. Mboro se leagă de ocazie și transformă mesajul într-o ocazie de a da vina pe victimă și a minți în stil religios în continuare, ba fata s-a culcat cu animale, ba e o curvă depravată, ba bărbații mănâncă „biscuite” și nu ar trebui ca să nu pățească și altele ca adolescenta. Pentru a ascunde gravitatea problemei medicale a adolescentei aduce o galeată și mai aruncă o bombă, are o piatră în vagin, de aia sângerează și panicat se gândește puțin să aducă o cameră să filmeze, apoi își dă seama că s-ar putea să o încurce dn pricina filmării dacă moare fata și se răzgândește.
Ulterior, din fericire, fata suraviețuiește și din varii motive, e convinsă să afirme că a avut mai multe pietre în vagin.
Povestea asta pute de la o poștă a abuz cu bună știință din partea lui Mboro.
Și dacă credeți că până acum a fost extraodinar, să vedeți cum credința poate face indivizii de-a dreptul orbi și vaci proaste care acceptă abuzuri cât timp sunt sub pretext religios.
În timp ce „Dr” Zozo și ajutoarele lui se ocupau de fată, Mboro a chemat o altă femeie pe scenă și a pus-o să se întindă pe jos.
Tânărei, căreia nu i s-a cerut să identifice, i s-a cerut să spună întregii săli pline de oameni care era problema ei.
„Nu m-am mai culcat cu soțul meu de ceva timp pentru că ma doare când facem dragoste. De fiecare dată când mă penetrează simt de parcă mă taie cu un cuțit ascuțit”, a spus ea.
Mboro s-a descălțat și și-a pus piciorul pe vaginul ei.
„Ceva respiră în biscuitele ei. Este ca o bătaie de inimă”, a spus el.
A ordonat apoi femeii să își dea jos chilții. Ea s-a supus. Apoi a spus că vrea să „o coasă cu apa lui sfântă”.
Motsoeneng a turnat apă pe mâna lui dreaptă și apoi a masat organele genitale ale femeii.
El i-a ordonat să-și cheme soțul „cu toate cuvintele frumoase din cartea iubirii și să-i spună că ea își va elibera drepturile conjugale”.
„O să ți-o fac chiar acum. O să mănânci frumos. Foamea s-a dus.” a spus ea rezervată.
Motsoeneng apoi i-a chemat soțul și i-a spus să-i dea „un sărut profund”.
După ce s-au sărutat, Motsoeneng a adăugat: „Opriti-vă că văd că vreți ceva. O să terminați în pat când ajungeți acasă.”
Sub pretextul religiei e posibil să fi de acord ca în public un alt individ să își pună picioarele pe vaginul soției tale, să îi ceară să-și dea chiloții jos, se apuce să o excite manual pe soția ta pe vagin după ce s-a lubrifiat cu apă, să îți ordone când cum și dacă să te săruți sau să te culci cu soția ta și ție să nu ți se pară nimic deplasat sau total nelalocul lui în toată chestia asta.
El a chemat o altă tânără pe care a acuzat-o că ar fi satanistă care a invocat spirite rele. A cerut apoi ajutoarelor lui să o dezbrace și să verifice dacă vaginul ei e ud.
După ce au examinat-o au spus că era uscat. El a întrebat congregația dacă să o scoată din congregație, dar ei l-au implorat să o ierte.
Sub pretextul religiei este social acceptabil să forțezi pe o fată să se dezbrace sub pretextul că e un element al răului, să-i bagi cu forța degetele în vagin să „verifici dacă e udă în vagin sau nu” că așa afli dacă a făcut vrăji și a invocat spirite rele, apoi deși nu e udă să pretinzi că tot nu e OK și că adolescenta trebuie eliminată din grup.
Oamenii religioși sunt de-a dreptul dezgustători pentru că au compasul moral total dereglat și nu au umanitate în ei, ci doar supunere oarbă în fața dogmei. Oamenii ca Mboro sunt scârboși, dar cei din congrgație sunt cei de blamat pentru că permit asemenea abuzuri.
Când credincioșii spun că trebuie să-l „cauți pe Dumnezeu cu inima curată” ei spun, de fapt, să-l cauți cu capul gol, fără să gândești, să-l cauți și să-ți dorești să-l găsești, chiar dacă găsirea înseamnă autodecepție.
Acest lucru e evident în momentul în care sunt forțați să accepte că nu au dovezi obiective pentru poveștile lor, indiferent că-s creștine, islamice, hinduse, baha'i-ste, iudaice, taoiste, budiste sau mai știu eu cum și recurg la cel mai penibil răspuns „trebuie să vrei sincer să afli adevărul Adevărul” (cu literă mare, că așa au impresia credincioșii că-s mai convingatori).
Atitudinea asta e la fel de puerilă și la fel de stupidă ca a copiilor care după ce au recurs la apelul „dacă-l chem pe tati, te bate și pe tine și pe toată familia ta” și opozantul nu acceptă înfrângerea recurge la replica finală:
Lasă c-o să vezi tu!
Despre asta e vorba în pseudo-argumentul cu inima curată, dar în teologia creștină minciuna constă în a face o afirmație care nu poate fi nicicând falsificată, pentru că în religie nu e important să ai dovezi, pentru că nu există, ci e important să-l faci din vorbe pe fraier, să te simți superior și să continui procesul de autoamăgire și credință în religia în care te afli din întâmplare.
De ce e nefalsificabil? Pentru că atunci când spui că ai făcut sincer ce spuneau ei, să te rogi, să îți bați cuie-n mâini sau în cap, să învârți bile de bowling pe limbă, în toate aceste cazuri, evident, omniprezentul nu a fost ... prezent și ei vor spune superior „nu ai fost sincer” sau „nu ai inima curată” sau mai știu eu ce scuză imbecilă.
Dacă din întâmplare tatăl copiilor de mai devreme ajung să se bată și, evident, unul pierde, copilul acelui părinte, la fel ca un credincios, va spune „păi tata avea bubă la mână”, „n-a vrut să-l bată pe taică-tău că i-a fost milă” sau „taică-tău a trișat”.
Asemenea scuze sunt de-a dreptul luate de la ăia de se joacă cu puța-n țărână, dar nu mai zic „tati o să te bată” ci „o să arzi în iad”. Oameni care sunt speriați de realitate.
În caz că n-ați aflat, românii suferă că sunt foarte muncitori și au foarte putin timp la dispoziție. Din acest motiv majoritatea covârșitoare a românilor nu au credite la bancă, își cumpără cele necesare (sau mai puțin necesare) din banii pe care i-au pus de-o parte pentru că sunt muncitori. Majoritatea. România e o țară în care oamenii au autostrăzi, spitale, școli, străzi fără gropi, cu canalizări, electrificate și salubre, nu există localitate în care să fie oameni leneși și românii știu ce vor de la guvernanți pentru că-i aleg cu cap și-și dau seama cât de important e votul. În România există o concurență reală pe piața de muncă, imigranții din Europa de Vest nu pot face față la nivelul de pregătire al românilor, deși uneori mai reușește câte un finlandez dar se menține cu greu pentru că românii sunt silitori, sârguincioși și lucrează foarte bine.
Dar românii au o mică nemulțumire, au prea puține zile libere, pentru că au libere zilele de miercuri și vineri, au libere toate zilele de post, evident, trebuie să se roage ca să le dea Dumnezeu putere, au libere și zilele de Crăciun, de Paști, de Rusalii, de Sfântă Mărie Mare, Sfântă Mărie Mică, Sfântul Gheorghe, Sfânții Constantin și Elena, patronii întemeietori ai ortodoxiei pure, neviolente și fără crime și de toate zilele cu cruce roșie în calendar, cu excepția zilei Sfântului Andrei, ocrotitorul Republicii Ortodoxe România. Deși românii sunt indignați de această scăpare, ei sunt silitori și muncesc foarte bine în cele 3 zile lucrătoare din an (atunci când nu cad în sfânta zi de Duminică sau de Sabat), dar Exageratdefericitul Patriarh Daniel a vorbit cu Dumnezeu și a aflat de această nemulțumire a românilor drepți și ortodocși și a propus ca acest lucru să se schimbe, că doar nu s-a înființat în 1872 Biserica Ortodoxă Română degeaba, ci ca să nu mai permită lucruri diavolești precum secularizarea din 1863.
Acum că avem Dreapta Biserică, aceasta face ceea ce trebuie făcut într-o teocrație ortodoxă veritabilă, face legi!
Biroul permanent al Camerei Deputatilor a luat act, luni, de scrisoarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, Daniel, care solicita promovarea unei initiative legislative prin care ziua de 30 noiembrie in care se celebreaza Sfantul Apostol Andrei sa fie declarata sarbatoare legala nelucratoare.
"S-a luat act de aceasta scrisoare, care va fi transmisa grupurilor parlamentare sa ia o decizie. Biserica are dreptate. Din pacate, noi suntem unul dintre popoarele cu cele mai multe zile libere. Cred ca un grup parlamentar va gasi un grup de colegi sa initieze aceasta aceasta lege si apoi noi sa o aprobam. Biserica noastra are dreptate, ocrotitorul nostru este Sfantul Andrei, e o zi veche. A fost aprobata acum cativa ani in Sinodul Bisericii sa fie zi nationala bisericeasca si credem ca fiind majoritatea ortodocsi nu ar fi o lezare a drepturilor minoritatilor din Romania. Fiecare stat european, in functie de religie, are o zi de acest tip", a spus vicepresedintele Camerei Valeriu Zgonea, citat de Agerpres.
Pe 30 mai, Patriarhul Daniel a transmis conducerii Camerei o scrisoare in care solicita ca ziua de 30 de noiembrie sa fie declarata printr-o initiativa legislativa sarbatoare legala nelucratoare.
Și acest lucru este normal pentru că „fiind majoritatea ortodocsi nu ar fi o lezare a drepturilor minoritatilor din Romania” care oricum nu contează pentru că nu sunt majoritari, ca doar despre asta e vorba într-un stat de drept, doi lupi și-o oaie votează care este cina, în nici un caz de drepturi fundamentale, separarea bisericii de stat și invers, că doar acest articol de lege este o pură invenție care nu își are locul într-o țară ortodoxă, sau are nevoie de o clauză de excepție, ceva de genul „, cu excepția religiei adevarate creștin ortodoxe.”
Legea cultelor nr. 489/2006, Art. 9. – (1) În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee.
[..]bogatia materiala trecatoare, pamanteasca, adica averile si banii, nu trebuie sa fie scop in sine, ci mijloc de a cauta si cultiva bogatia spirituala netrecatoare, cereasca[..]
Greu de spus, dar sunt convins că Dumnezeu îi va răspunde exageratdefericitului patriarh Daniel din moment ce el este special și deține simțuri și excrescențe cerebrale suplimentare față de noi, mamiferele păroase-dar-care-neagă numite oameni, iar apoi ne va informa și eventual va da o lege, că așa trebuie într-un stat ortodox adevarat: unii zice, ceilalții execută!
Să nu uităm, Sfântul Andrei este ocrotitorul României de mii câțiva de ani:
In plus, PF Daniel arata ca Sfantul Andrei este unul dintre cei mai populari sfinti.
In mai 1995, Sfantul Sinod al BOR a hotarat ca Sfantul Apostol Andrei sa fie inscris in calendarul ortodox cu cruce rosie, intre sfintii mari ai Ortodoxiei, iar in 1997 l-a proclamat si inscris in calendarul bisericesc drept Ocrotitorul Romaniei.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni seară, la Londra, referitor la campania de promovare a turismului românesc, că "probabil pentru prima dată România nu iese să promoveze litoralul, ci arată biserici, monumente, frumuseţea munţilor".
"Dacă aţi observat, pe CNN, pe Eurosport, pe Euronews, se promovează spoturi care vizează turismul cultural în România. Probabil, pentru prima dată, România nu iese să promoveze litoralul, ci arată biserici, arată monumente, arată frumuseţea munţilor noştri. Deci, ideea pe care dumneavoastră o susţineţi a devenit o soluţie de promovare a turismului în România - turismul cultural şi turismul religios", a spus şeful statului.
El a făcut aceste declaraţii la o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Marea Britanie.
Ministrul Turismului, Elena Udrea, declara, în 9 mai, că se constată o creştere a numărului de turişti străini care vin să se cazeze în România.
Bine că mai vin și pe la noi români d-ăștia de au tradat frumoasa Grădină a Maicii și Taicii Domnului, că la zoo nu ne lasă inimile noastre de creștini ortodocși să expunem necredincioși, neortodocși și trădători care și-au urmat plăcerile lor decăzute, mai vedem și noi forme d-ăstea primitive care n-au ce mânca și refuză ortodoxia noastră dreaptă care ne da bunăstare și ne-a pus în fruntea tuturor țărilor lumii, așa cum bine observa marele istoric român Neagu Djuvara.
România pare să fie mereu într-o tranziţie incertă, o ţară aflată mereu în întârziere. Ce-i lipseşte pentru a recupera întârzierea?
N.D.: Istoria ne-a fost foarte vitregă: invaziile barbare s-au încheiat în Occident în jurul anului 900; în Orient, căruia îi aparţinem, ele se termină la 1200. Când treci de la o generaţie la alta e nevoie de 150 de ani de adaptare, de incubare. Doar la ruşi există o dată clară a trecerii de la civilizaţia bizantină la cea occidentală: 1 ianuarie 1700, când Petru cel Mare dă decretul prin care toţi boierii sunt obligaţi să-şi taie barba şi să se îmbrace după moda europeană. Tot atunci se modernizează armata şi, încet-încet, civilizaţia occidentală pătrunde în Orient. România a mers mai repede, dar în acest caz nu avem date concrete, schimbarea începe însă după 1800: în Transilvania modernizarea se face prin Biserica greco-catolică, iar în principate prin şcolile domneşti ale fanarioţilor. Dintre ţările ortodoxe am recuperat cel mai repede. Şi Polonia, şi Cehia, şi Ungaria au fost blocate de comunism, dar şi-au revenit mai repede. Pe noi ce ne-a oprit?
N.D.: Ele „nu e ortodoxe".
Ortodoxia ne ţine pe loc?
N.D.: Precis.
După acest intermezzo în visele umede ale fanaticilor ortodocși care ar fi în stare să ne arda pe rug, dac-ar putea, propun să ne întoarcem la realitate și să vă aduc aminte că eu am să recomand tuturor să procedeze astfel la recensământ.
Unii musulmani au impresia că cartea lor favorită de povești, coranul, conține adevăruri științifice și asta e o dovadă că coranul ar fi de la Alah/Dumnezeu/Iehova. (Musulmanii pretind că Alah e totuna cu zeul biblic și cu cel iudaic, deci e Iehova, dar creștinii și evreii au distorsionat mesajul lui.)
Asemenea pretenții își au originea în activitatea lui Maurice Bucaille, un medic care, se pare, pentru bani, a fost de acord sa declare că în coran sunt informații științifice, în schimbul unor sume de bani. Știm că Bucaille a fost motivat financiar, sau cel puțin că NU a fost motivat religios pentru că Bucaille nu s-a convertit la Islam, așa cum ar fi fost normal dacă ar fi considerat coranul cuvântul vreunui Alah. Și știm că nu s-a convertit pentru că atunci când un om se convertește la islam își ia nume islamic, de exemplu, Cassius Clay și-a schimbat numele în Muhammad Ali, Cat Stevens și-a schimbat numele în Yusuf Islam. Maurice a murit Maurice. Mai sunt și alte indicii, dar nu dezvolt acum.
Ca un mic lucru destul de important și relevant, musulmanii au datoria religioasă să facă prozelitism religios pentru a converti și oameni la islam. Această practică se numește dawah și este menită să convertească pe alții prin dialog și prozelitism (unii clerici pretind că poate merge și mai departe, adică la violență), dawah însemnând în arabă „a face o invitație”, deci cei ce fac dawah te invită să intri în islam. De ce e asta relevant? Pentru că o metodă nouă de dawah este un pretins apel la ceva știință în coran.
Să ne fie clar, tot ceea ce e prezentat ca fiind miracol științific în islam se încadrează fără excepții într-una din categoriile următoare:
distorsiuni (ex.: pretenția că embriologia prezentată în coran e corectă și nu era cunoscută, deși tezele lui Galen predatează cu mult scrierea coranului și coranul pare să copieze ideile lui Galen)
postdicții (cu eventuale distorsiuni) cu eventuale interpretări foarte laxe și metaforice ale unor versete (ex.: pretenția că în coran s-ar descrie Big Bang-ul, deși citind textul ar rezulta că Terra a existat de la începutul universului, ceea ce e fals)
La prima vedere, asemenea afirmații ar putea părea, pentru o persoană neinformată, destul de convingătoare, dar la o analiză mai amănunțită, se observă imense găuri.
În primul rând, dacă această carte conține informații științifice, de ce musulmanii abia dacă au 1-2 (?) laureați Nobel în știință și de ce lumea islamică nu are deloc noi și noi descoperiri științifice inspirate de coran?
În al doilea rând, musulmanii uită să precizeze că în coran aceste pretenții sunt doar sporadice, o foarte foarte mică parte a coranului și, cel mai important, conține absurdități în totală neconcordanță cu realitatea, sau chiar chestii total amuzante în perfect acord cu cam ce știau oamenii vremii prin aceleă părți ale lumii.
18:86 [..] when he reached the setting-place of the sun, he found it setting in a muddy spring[..]
În traducere
18:86. [..] când a ajuns la locul unde apune soarele, a aflat cã el apune într-un izvor noroios[..]
Credința este pretenția de a fi omniscient. Cel ce ia decizii bazate pe credință pretinde că știe ceva fără să investigheze, fără să caute dovezi.
Presupunând că o relevație personală este reală, cum poate știi credinciosul că nu este amăgit de diavol? Nu are cum să știe, dar pretinde că știe. De unde știe? Nici el nu poate spune, putem trage concluzia doar că se crede omniscient.
Iată o discuție avută cu o asemenea persoană care, ca orice creștin, scoate afirmații fără fundament.
condițiile în care a murit Iuda sunt diferite. În timp ce în Matei spune că s-a căit și a dat banii înapoi (i-a aruncat pe jos) și apoi s-a spânzurat, în Fapte spune că pe banii primiți pentru vinderea lui Cristos a dobândit un teren și apoi a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc și i s-au vărsat măruntaiele.
Nici dacă s-a spânzurat de picioare aruncându-se de pe o stâncă cu capul în jos nu ai cum să reconciliezi cele două idei de moarte (ruperea de la mijloc e de-a dreptul idioată, pentru a te rupe în două înălțimea trebuie sa fie considerablă, iar vărsarea măruntaielor e și mai puțin plauzibilă). Sunt pur și simplu contradictorii cele două.
Iar soarta banilor chiar e ireconciliabilă, nu ai cum să arunci niște bani și să-i și folosești în același timp pentru a cumpăra ceva.
În prima fază creștina noastră îmi spunea că unul dintre texte e la figurat și cealalt la propriu. Eu am tot insistat în vreo 3-4 rânduri să-mi spună cum a decis care e care, evident, trebuie să știu cum face distincția dintre cele două. Primim răspuns... sau nu?
Fratilor, ati spus un lucru mare: DE UNDE STIM NOI CARE E SENSUL ADEVARAT AL FAPTELOR SI CUVINTELOR DIN BIBLIE? Simplu: cei care au scris textele le-au si explicat contemporanilor lor. Acestia au scris carti la randul lor, sau au transmis mai departe contemporanilor lor. Si tot asa. Acest fenomen se numeste in limbaj bisericesc SFANTA TRADITIE. Din secolul 21 nu se poate interpreta un fapt istoric din secolul 1 fara sa facem referire la toate izvoarele din acest interval.
De exemplu, Sfantul Apostol Pavel nu a fost contemporan cu Hristos, dar i-a cunoscut pe cei 12 ucenici. De la ei a invatat ca tot ce stia el inainte se completeaza perfect cu crestinismul pe care el il ura si il persecuta cat putea mai bine. Pavel si ceilalti apostoli au avut ucenici la randul lor, Luca ce a scris Faptele Apostolilor, Timotei etc. Episcopii lasati de apostoli au hirotonit preoti si asa mai departe. Crestinismul nu este fara radacini, nu ne putem raporta la el cu Biblia in mana, in secolul 21, COMPORTANDU-NE DE PARCA DE LA HRISTOS SI PANA LA NOI NU AR MAI FI EXISTAT NIMENI CARE A INTERPRETAT SCRIPTURILE.
Scripturile sunt ca o piatra tare. Nu poti sa te atingi de ele fara urmari. Daca arunci cu ele de pamant, iti vei zdrobi picioarele...
Ce vroiam eu și ce zice ea, argumentul din telefonul fără fir. Am mai insistat, în speranța că poate, poate pricepe întrebarea.
Poți să răspunzi la întrebările astea? Înțeleg că ești convinsă că telefonul fără fir e o metodă de încredere de a transmite informați, deși orice copil de 5 ani știe că nu e așa, vreau să știu de unde știi TU că una e figurativă și alta e concretă și cum decizi care e cea figurativă și care e concretă?
Și avem un început de răspuns, deși ea crede că a răspuns complet și consideră că e momentul să pună propriile întrebări, întrebări care ne vor duce mai târziu într-o zonă foarte importantă și relevantă. Pe scurt, a mai aruncat încă o repetiție într-o altă formă a argumentului din telefonul fără fir și apoi mi-am dat seama că această persoană nici măcar nu are habar când au apărut scrierile din biblie, așa că am abandonat întrebarea anterioară și am continuat pe noua cale găsită.
Legat de tradiția bisericii și biblie, am o întrebare: ai idee care e ordinea cronologică a scrierii capitolelor din NT, când au fost scrise și de cine? Dacă da, poți sa-mi spui care este cel mai vechi capitol din NT și cine a scris evangheliile și când?
Am expus motivele mele pentru activismul meu, obiectul întrebării ei, și am ajuns la un lucru foarte important, de ce consider că poziția unui credincios e mai nesăbuită ca a mea, ba chiar credinciosul riscă enorm în comparație cu mine:
dacă biblia e falsă (ceea ce, judecând după câte erori are, este) un (dumne)zeu poate exista dar în acest caz SIGUR nu e cel biblic și dacă e măcar un pic de gelos din cât e cel biblic, și dacă există viață după moarte (sunt două lucruri care nu se implică reciproc în nici un caz), o să ai mari probleme.
Din acest punct de vedere eu stau mult mai bine ca tine pentru că cert nu venerez un zeu fals, chiar dacă există vreunul. Tu, pe de altă parte, ai șanse foarte mari să fii mai rău pedepsită ca mine pentru că nu numai că nu ai venerat zeul adevărat în modul dorit de el, ci ai venerat altul.
Și aici începe distracția. Să ne concentrăm pe răspunsurile despre biblie și (dumne)zei, dar de reținut ceva despre Iuda, și anume cum a dedus partenera de discuție că nu există contradicție:
Daca ar exista o contradictie adevarata intre cele doua referinte biblice, s-ar fi gasit macar o voce din acesti parinti ai Bisericii care sa conteste. In primul rand, cand a luat cuvantul apostolul Petru in Faptele Apostolilor, cineva tot ar fi contestat spusele lui legate de maruntaiele risipite.
Impresionant, nu? Ei acu-i acu'. Să vedeți ce aflăm de la creștina noastră ortodoxă despre originile și istoria Noului Testament.
Prima Evanghelie este cea dupa Matei, a fost scrisa la Ierusalim, pe la anul 43-44 in limba materna, apo pe la 62-63 in greaca. Marcu a scris Evanghelia a doua, dupa predica Sfantului Apostol Petru al carui ucenic a fost. Acest lucru il confirma Parinti bisericesti: Papia, Irineu, Clement Alexandrinul, Eusebiu. Locul in care a scris Evanghelia sa este Roma, pe la anul 62-63, cand Marcu este rugat de crestini sa le redea in scris predica Apostolului Petru. Se stie ca Evanghelistul Luca scrie Evanghelia sa la anul 63-64, iar acesta, la randul sau, consultase Evanghelia dupa Marcu. La scurt timp sunt scrise Faptele Apostolilor tot de Luca, care era ucenicul apostolului Pavel. Luca era medic si invatat ca si Pavel. Evanghelia de la Ioan este scrisa in perioada 95-97, la fel ca si Apocalipsa. Acesta era cel mai tanar dintre cei 12 apostoli, astfel ca Evanghelia apare mai tarziu decat celelalte. Este supranumit Ioan Teologul pentru ca Evanghelia scrisa de el transcende istoricul mai mult decat celelalte, incepe practic cu vesnicia : « La inceput era Cuvantul… » Celelalte Evanghelii incep cu inceputul istoric al nasterii lui Hristos etc...
Sfantul Efrem Sirul interpreteaza textul din Faptele Apostolilor astfel : “Fiindcă lăcomia domnea în trupul său, măruntaiele sale au crăpat de poftă”.
As vrea sa raspund la afirmatia ta: "Din acest punct de vedere eu stau mult mai bine ca tine pentru că cert nu venerez un zeu fals, chiar dacă există vreunul. Tu, pe de altă parte, ai șanse foarte mari să fii mai rău pedepsită ca mine pentru că nu numai că nu ai venerat zeul adevărat în modul dorit de el, ci ai venerat altul."
Perceptia lui Dumnezeu este ca si perceptia caldurii, a bucuriei, a emotiei, nu poate fi contestata daca cineva o simte. Asadar, frica de esec, frica de a nu constata dupa moarte ca Dumnnezeul pe care il iubesc nu exista, DISPARE, pur si simplu nu o simt. Am simtit-o candva la inceputuri dar ea s-a diminuat tot mai mult. Gandeste-te ca sunt mii de oameni care se indragostesc de o persoana despre care au certitudinea ca va muri peste un numar de ani, si totusi continua sa o iubeasca. Eu am convingerea ca Dumnezeul meu este etern si viu, si chiar daca as constata contrariul candva, PREFER SA IUBESC UN DUMNEZEU CARE MA FACE FERICITA ZI DE ZI, cu riscul de a aparea la sfarsit alt dumnezeu care sa spuna ca am trait in amagire. Stii de ce? Pentru ca bucuria din suflet, pacea, linistea nu dispar in fata posibilitatii ca ceea ce ai spus tu sa fie adevarat. Prefer sa fiu pedepsita ca am iubit un dumnezeu fals decat sa nu iubesc niciun dumnezeu. Si cum poate fi fals un dumnezeu care te face fericit?
In-cre-di-bil!
Întâi am răspuns la chestiile mai ușurele de la început, nici nu apucasem să văd inepția:
1.b. Spui „Daca ar exista o contradictie adevarata intre cele doua referinte biblice, s-ar fi gasit macar o voce din acesti parinti ai Bisericii care sa conteste”. Afirmația ta e cel puțin naivă din mai multe motive: - interesul clericilor este să minimalizeze și să tragă sub preș contradicțiile - toți cei care au avut asemenea atitudini au fost fie afurisiți sau au plecat de bună voie - ceea ce ceri e ca și cum ai spune că dacă o organizație mafiotă ar face lucruri ilegale s-ar găsi unul din interior să spună ca fac chestii ilegale și să te aștepți ca ceilalți să fie bucuroși de trădare
2. Cele mai vechi scrieri din NT NU sunt evangheliile, ci sunt scrisorile lui Pavel și cea mai veche este 1 Tesaloniceni scrisă cel mia probabil în jurul anului 50 e.n. Mai mult, conform informațiilor pe care le avem, nu apostolii Matei, Marcu, Luca și Ioan sunt autorii evangheliilor, ci au fost scrise de alții.
Și apoi am văzut ce a scris. Nu mi-a venit să cred.
3.a. Ai spus „PREFER SA IUBESC UN DUMNEZEU CARE MA FACE FERICITA ZI DE ZI” ceea ce, cu alte cuvinte înseamnă că preferi să crezi în ceva fals care te face să te simți bine decât să știi care e adevărul, indiferent de cum te face să te simți.
Din acest punct de vedere eu mă situez pe poziția contrară, prefer adevărul, chiar dacă nu îmi va provoca plăcere.
Această concluzie o întărești spunând mai târziu „Prefer sa fiu pedepsita ca am iubit un dumnezeu fals decat sa nu iubesc niciun dumnezeu.”, cu alte cuvinte, ai putea fi chiar amăgită de Satana, dacă te-ar face să te simți bine și să fii pedepsită etern decât să afli dacă cel pe care-l venerezi/iubești este într-adevăr Dumnezeu.
3.b. Faci o imensă eroare când spui „Si cum poate fi fals un dumnezeu care te face fericit?”, e EXACT genul de lucru pe care cineva care vrea să te țepuiască în cel mai oribil mod posibil l-ar face! Sau ai impresia că pedofilii violează și abuzează copii de la primul contact și nu-i ademenesc cu bomboane, dulciuri sau tot felul de promisiuni.
Cu cât miza e mai mare, cu atât e mai mare șansa ca cel ce vrea să te amăgească să-ți ofere câștiguri care par mari, iar conform cu ceea ce crezi, sufletul tău etern e cea mai mare miză și Satana ar face ORICE ca să te mintă, INCLUSIV să te facă să te simți bine, la fel cum un pedofil poate da bomboane copiilor pe care-i abuzează ulterior!
Lucrul ăsta ar trebui, din moment ce ești credincioasă, să te facă să fii chiar foarte precaută și să-ți dorești să știi adevărul, tocmai pentru că sufletul tău etern e în joc!
O fi de acord, ori nu? Voi ce ziceți?
CE LUCRU MARE AI SPUS.
Cu cat miza e mai mare, cu atat mai multe greutati intampinam ca sa aflam adevarul, cu atat mai multe obstacole se interpun intre noi si ADEVAR, si cu atat mai multa grija trebuie sa avem la viata noastra, pentru urmeaza sa infruntam realitatea bruta, eterna.
Dar fericirea pe care o simt eu in raport cu Dumnezeu nu este una comoda. Intotdeauna amagirile, momelile mai bine zis nu presupun efort. Pestele cand vede momeala in apa nu face efort ca sa deschida gura sa o ia. Efortul consta tocmai in a munci pt prada, si a se feri de chilipiruri ieftine care promit fericirea si se fapt erau o cursa.
Ei bine, eu cunosc doar Ortodoxia. Din perspectiva ortodoxa, efortul pe care il depui in cautarea adevarului este direct proportional cu fericirea pe care o simti in acest periplu. Numai sectele neoprotestante te invita la o fericire difuza, gratuita, ieftina, unde nu trebuie sa faci nimic greu, si ti se promite ca o sa ajungi in rai. In Ortodoxie se promoveaza calea cea stramta, nu calea cea larga pe care toti prozelitii se bat cu pumnul in piept razand indiferenti la gandul ca ateii, paganii si ereticii vor merge in iad. Uita faptul ca ei insisi vor merge in iad inaintea celor judecati de ei superficial.
A început bine și s-a sfârșit catastrofal. Am vrut să văd dacă nu cumva era o greșeală de exprimare sau ceva similar.
@sf romanov(28): Păi și nu te îngrijorează deloc faptul că ceea ce știi este fals? Cu alte cuvinte, nu te îngrijorează deloc faptul că NU știi care e adevărul legat de biblie, deci, în consecință și conform cu ceea ce crezi, ai fost DEJA amăgită de Satana?
Legat de obstacole, uite, tocmai ai aflat că ceea ce știai despre NT este fals, nu crezi că ar trebui să te informezi care e adevărul, sau preferi să arzi în iad?
Oare acum își dă seama ce tâmpenie a spus?
In primul rand, ceea ce spui legat de autorii Noului Testament nu are continuitate si atestare neintrerupta din primul secol de crestinism pana in prezent, pe cand eu ti-am dat nume ale oamenilor care au atestat ca Evangheliile au fost scrise de evanghelistii respectivi. Pe urma chiar daca sa zicem ca cutare Evanghelie ar fi scrisa de altcineva, viata pe care eu am descoperit-o in Hristos nu se rezuma la a sta ca protestantii cu Biblia in mana si invatand versete pe de rost. Evanghelia este in primul rand o stare de a fi, o viata in sine. Sfantul Ioan Hrisostom spune ca daca am trai autentic Evanghelia nici nu am mai avea nevoie de Scripturi, ci viata noastra ar fi o Scriptura in sine, care s-ar lasa mostenire si la urmasii nostri.
Intelegi acum de ce eu nu simt nevoia sa iau Biblia si s-o despic in mii de bucatele? Pentru ca Biblia, chiar daca a fost scrisa de oameni, adevarul cuprins in ea e mai presus de cei care au scris, si mai ales, adevarul cuprins in ea nu este revelat doar in paginile ei, ci in toata istoria oamenilor care au purtat in Ortodoxie Evanghelia lui Hristos in sufletele lor. De asta i se spune "credinta drept-slavitoare"...
[..]
Cat despre iad, nu ma tem de iad, desi stiu ca pot ajunge acolo. Nimeni nu este sigur ca va ajunge in rai decat in clipa in care se va vedea acolo. Viata asta e o lupta pentru a cunoaste, dar mai ales pentru a trai Adevarul, pentru ca doar Adevarul ne poate face liberi. Si daca cunoastem Adevarul dar nu il traim, nu am facut nimic. Imi doresc sa ajung acolo unde ma pot bucura de Dumnezeu, fie in iad, fie in rai, nu ma intereseaza locul, ci doar sa fiu cu Dumnezeu. Si imi mai doresc ceva. Sa fiu impreuna cu toti cei pe care ii iubesc si nu numai. Sa nu ne desparta nici moartea, nici timpul limitat, nici materia...
Si inca ceva legat de frica de iad:
Prefer sa ajung in iad pentru ca am iubit pe cine nu trebuie prea mult decat sa ajung in iad pentru ca m-am abtinut sa iubesc (divinitatea) din indoiala ca daca nu exista.
Sa ma indoiesc de Dumnezeul crestin in care cred e ca si cum as cauta toate registrele si toate testele de sange posibile pentru a-mi dovedi ca parintii mei sunt cu adevarat parintii mei. De pilda, cunosc pe cineva apropiat care nu are nicio garantie ca este fiul lui taica-su pentru ca nici mama lui nu e sigura de asta, si totusi considera ca tatal lui este tatal lui pt ca seamana foarte mult. Nu poate dovedi ca este tatal lui (nu are bani sa faca teste de paternitate).E adevarat ca paternitatea poate fi dovedita pana la urma, dar totusi multi oameni cu recurg la dovezi, pentru ca nu au nevoie de ele.
Asta e sinteza contributiilor mele pe blogul tau: ITI VEI GASI LINISTEA IN MOMENTUL IN CARE VEI CREDE CU ADEVARAT INTR-UN ANUME ADEVAR, FARA SA MAI CAUTI DOVEZI PENTRU EL. In cautarile tale poti pleca insa de la o singura certitudine: moartea. Plecand de la ea, poti afla ce este viata si de unde vine...
Nu-mi venea să cred ce citesc...
@sf romanov(30): Femeie, tu ești cu capu'? Tu nu pricepi că ce ai spus tu despre istoria bibliei e fals? E demonstrabil fals, există dovezi clare care arată fără îndoială că cea mai timpurie carte a NT este 1 Tesaloniceni și e scrisă la 20 de ani DUPĂ presupusa moarte a lui Cristos?
Tu nici măcar nu iei în seamă realitatea și vrei să mă convingi pe mine de ceva? Te rog frumos să nu mă mai plictisești cu ipocrizia ta. Auzi la ea, „Viata asta e o lupta pentru a cunoaste, dar mai ales pentru a trai Adevarul, pentru ca doar Adevarul ne poate face liberi.” și ea alege să fie sclava minciunii.
E a doua oară când admiți că nu te interesează dacă îl venerezi pe Satana și vii să-mi vorbești mie de adevăr? Hai ca deja ai întrecut orice limită.
Nu are sens să vă spun că tot nu a priceput. Da, nu inventez, chiar asta s-a întâmplat.
Matei a scris in 44 in aramaica evanghelia, apoi in 62 in greaca. Pavel a scris in 52 tesaloniceni.
Si oricum nu conteaza cand e scris cutare sau cutare. Conteaza daca ce scrie acolo e adevarat...
Iti inteleg revolta si drama, Zergu. De aia simti nevoia sa lovesti, sa jignesti, sa acuzi...Te inteleg. Ramai cu bine!
Ei bine aici chiar mi-a sărit țandăra, câtă ignoranță și aroganță fățișă și asumată și câtă condescendență stupidă și nejustificată. Dacă era vorba să fie cineva condescendent, eu trebuia să fiu acela.
@sf romanov(33): Te-am mai întrebat, pe ce îți bazezi afirmațiile?
„Matei a scris in 44 in aramaica evanghelia” - dă-mi sursa acestei informații. Dacă mă iei iară cu telefonul fără fir al tradiției se cheamă că vorbești fără sa știi ce vorbești. Eu zic că a scris-o în 43 în decembrie pe data de 31 pe la 7:24.
„apoi in 62 in greaca. Pavel a scris in 52 tesaloniceni.” - iarăși, dă-mi o sursă credibilă a acestei informații, nu dorințele tale bazate pe bomboane primite e la pedofili.
Pentru cultura ta generală (care lipsește cu desăvârșire) evangheliile ălea nici măcar nu se știe cine le-a scris și nici nu aveau titlu, dar oamenii au presupus că sunt cei 4.
„Si oricum nu conteaza cand e scris cutare sau cutare. Conteaza daca ce scrie acolo e adevarat...” - Exact, și există pe-acolo foarte multe povești care clar nu au nici o dovadă în sprijinul lor, deci nu-s credibile. Ca bonus sunt și povești care sunt demonstrabil false, iar tu îmi spui că vrei să afli adevărul, scuze, îl trăiești. Trăiești adevărul de a fi la un pas de a fi numai bună de internat la nebuni.
„Iti inteleg revolta si drama, Zergu. De aia simti nevoia sa lovesti, sa jignesti, sa acuzi...Te inteleg. Ramai cu bine!” - Hai sictir cu condscendența ta nejustificată. Dacă e cineva care merită milă ești tu, cea care a recunoscut că nu-i pasă dacă zeul la care se închină e adevărat sau nu.
Te aștept când o să îți iei creierul cu tine, că de-aia zici că ți l-a dat Dumnezeu, ca să-l folosești, nu ca să-l pui pe televizor ca pe bibelou.
Ca un fapt divers sf romanov tocmai a demonstrat că nici nu contează dacă scrie în biblie „Crede și nu cerceta” - subiectul articolului, ea tocmai a demonstrat că benevol e ignorantă și refuză să cerceteze.
Și ea tot nu pricepe:
Zergu, sa zicem ca ai dreptate. Sunt ignoranta, nu cunosc anumite lucruri. Dar ma voi documenta, voi cauta. Asa cum si cu cercetezi, te documentezi.
Lasand la o parte tonul plin de resentimente pe care imi vorbesti si tu si altii, as vrea totusi sa iti sugerez sa citesti si carti scrise in secolele 2,3.4 si asa mai departe. Nu doar sa te uiti la filme cu tot felul de oameni care reinventeaza Biblia, care fac speculatii si care au talentul de a parea infailibili.
In locul tau as citi mult mai mult carti scrise din interiorul crestinismului, nu din exterior. Cum vrei sa cunosti un domeniu daca citesti numai informatii din afara acelui domeniu? Macar pentru a te familiariza cu ideile acelor oameni, chiar daca nu vei crede nimic din ce spun ei...Iti dau un exemplu: Ca sa cunosc cum gandeste un ateu, citesc carti scrise de un ateu, nu carti scrise spre a critica ateismul. Sper ca m-ai inteles.
TREBUIE SA AI CURAJ SA TE CONTRAZICI PE TINE INSUTI PENTRU A PUTEA SA REAFIRMI IDEEA IN CARE AI ALES SA CREZI.
Un-fucking-believable! Ironia nu are margini. Și hai să vedeți cum a încheiat:
Voi ramane cu bucuria de Dumnezeu si cam atat. Prefer sa fiu proasta si fericita, implinita si sa nu simt nevoia de nimic altceva. Fericirea nu mi-a venit analizand carti sau conferinte, ci mergand la biserica.
Cum spuneam, nu voi mai deranja. Stiu ca sunt binevenita sa vorbesc pe aceeasi lungime de unda cu voi. Daca nu corespund regulilor de pe acest blog, ma retrag.
Dacă sunteți curioși să citiți întreaga conversație, o puteți citi aici.
Dintr-o discuție cu unul dintre membrii formației de hip-hop creștin, Pocăiții.
@ZergAteu [..] Dumnezeu nu e unul al lasilor, ci a celor ce biruiesc prin credinta ca Avraam. Practic se lasa descoperit doar prin credinta. pocaitii2002 Cu 2 (de) ore în urmă @pocaitii2002 Deci recunoști că nu poți demonstra că există. OK, atunci te rog să nu mai ai pretenția că ar trebui să te cred.
Avraam? Psihopatul ăla schizofrenic care era gata, gata să-și omoare copilul pentru a auzit voci?
Tu îți dai seama ce tâmpenie spui când zici că pentru a crede trebuie să crezi? Așa pot să-ți invoc și eu că tu ești un degenerat care nu crede și de-aia nu poți să zbori dând din urechi ca Dumbo, dar dacă crezi, o să zbori. ZergAteu Cu 1 oră în urmă @ZergAteu Numai un psihopat ar vedea un act de nebunie in ceea ce a facut Avraam, insa daca ai pune si tu mana pe Biblie si ai avea putin spirit de observatie ti-ai da seama ca acolo este vorba despre cel mai perfect act de echilibru si sincronizare intre credinta si ascultare pe care l-a vazut pamantul vreodata. Dumnezeu a gasit cu cale sa-si jertfeasca propriul Fiu pt sansa la mantuire, nu pe fiul lui Avraam. @pocaitii2002 Bine, eu sunt psihopatul, dar tu ești cel care consideră că e perfect normal să-ți OMORI propriul copil că așa îți ordonă o voce.
Ce om normal ar fi în stare să face apologia sacrificiului uman, nu știu, dar sigur că nu-s eu acela. Cine n-are capul infectat cu religie și obediență oarbă vede cât de bolnavă e idea asta, cine e infectat, în maximul ipocriziei, acuză oamenii normali că-s psihopați.
Să ne imaginăm cum ar arăta ce i s-a întâmplat lui Avraam în zilele noastre:
Lumea e plină de psihopați. Unii se autointitulează creștini pocăiți și iubitori.
În timp ce-i răspundeam lui Luke la un comentariu, mi-am dat seama care e mecanismul din mințile credincioșilor prin care ajung să nu creadă că noi nu credem în dumnezei, draci, fantome etc. Așa că am decis să public răspunsul meu, mai proeminent, într-un articol
@Luke(5): Pentru mulți (majoritatea?) românilor, religia înseamnă un set de superstiții și conformism social - „așa se face”. Pe de altă parte, credincioșii români sunt total inculți, nu au habar în ce constau alte religii și nici nu-i interesează, dar presupun că hindușii venerează animale, evreii l-au respins pe Cristos de răi ce sunt, budiștii sunt unii de se cred dumnezei, musulmanii au fost mințiți de diavol și, evident, ateii știu că există Dumnezeu dar în venerează pe Satana.
Ei nu înțeleg conceptul că nu crezi în vreun zeu. Nu-l înțeleg, deci nu există, după părerea lor. Iar faptul că noi negăm că am crede arată că noi suntem atât de diabolici încât nici nu vrem să recunoaștem că credem. E un cerc vicios de gândire circulară care nu poate fi pătruns de nimic din exterior și momentul în care există ocazia să fie penetrat, ei pun întrebarea „de ce nu crezi că există Dumnezeu?”. Iar răspunsul „pentru că nu există dovezi suficiente în acest sens prezentate de cei ce spun că există” li se pare insuficient pentru că ei cred, deci TREBUIE ca să existe suficiente motive, altfel ei înșiși n-ar crede.
Culmea e că ei nu-și dau seama că EI înșiși nu au motive valide să creadă, ci cred pentru că așa au fost învățați.
Cred că e un lucru care ar trebui să dea de gândit, mai ales acelora care cred că discuțiile cu oamenii credincioși nu au rost, mai ales în legătură cu modul de abordare. Știu că ar putea părea că am exprimat o părere favorabilă ideii că nu are sens să discuți, dar nu este așa. Ultima parte este esențială.
"Cristos este omul nou. Omul nou este omul sovietic. Prin urmare Cristos este sovietic!" a spus Justinian Marina, patriarhul României.
Patriarhia Romana considera actiunea lui Gabriel Andreescu prin care cere deconspirarea eventualei calitati de agent sau de colaborator al fostei Securitati a membrilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane drept "un act inadmisibil de santaj si intimidare a conducerii BOR" [..]
Articole zergo-credice
Comentarii, vorbe rele
