Cautări pe acest blog

Se încarcă...

miercuri, 16 februarie 2011

Criza, banii și biserica - XXII - Biserica nu e instituție de caritate

Un popă confirmă că biserica e interesată de bani, nu de altceva. Doar biserica nu e instituție de caritate:



Între timp, BOR confirmă cifrele rușinoase pentru BOR în ceea ce prezintă caraghislâcul pe care ei îl numesc pompos „operă socială” în valoare de aproximativ 50 de milioane de lei, deci aproximativ 11 milioane de euro. Reamintesc, în 2009 Biserica Catolică, cea care are ca enoriași doar 5% din populația țării, de 17 ori mai puțini decât Biserica Ortodoxă Română, a cheltuit mai mult, ajungând la aproximativ 13 milioane de euro în aceste activități.

Dacă BOR ar fi investit la același nivel ca BC, proporțional cu numărul de enoriași, ar fi trebuit să se laude cu investiții în programe sociale de aproximativ 221 de milioane de euro, dar suma aceea este, după cum știm, costul monstrului de beton care o să strice în mod ireparabil fața și așa oribilă a Bucureștiului.

Cifrele din Forbes pentru 2009 sunt confirmate de BOR ca fiind în aceeași zonă în 2010:
Centrele eparhiale şi cele 29 de organizaţii social-filantropice eparhiale au derulat un număr de 559 de programe sociale, din care: 62 cu finanţare externă, 443 finanţate din fonduri proprii, 41 din fonduri publice şi 89 din alte surse ale organizaţiilor.

De serviciile şi proiectele sociale desfăşurate în eparhii, în anul 2010, au beneficiat peste 1.028.715 de persoane şi familii, din care: 152.270 de copii din aşezămintele sociale ale Bisericii şi ale Statului, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; 37.261 de persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA, victime ale traficului, delincvenţi etc; 660.601 de persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; 179.583 de familii sărace, fără posibilităţi materiale sau adăpost, tineri, studenţi, şomeri, deţinuţi eliberaţi sau victime ale inundaţiilor.

Pentru susţinerea activităţilor social-filantropice şi pentru sprijinirea sinistraţilor, în anul 2010, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit aproximativ 50.000.000 de lei, mai exact 49.584.926,88 de lei.

Cu alte cuvinte, după ce că BC i-a depășit în 2009 la cifre absolute, nici finanțarea nu este exclusiv din visteria BOR (nu că propria visterie n-ar fi permanent alimentată cu fonduri de la stat).

Pentru o imagine corectă trebuie să amintim ca statul plătește doar pentru salariile popilor de aproape 6 ori mai mult către BOR, deci, per total, din buzunarele noastre BOR a primit aproximativ 60 de milioane de euro, numai din salarii, și a oferit în schimb, „opere sociale” cu o valoare de aproximativ 10-11 milioane. Pentru anul 2011 lucrurile arată și mai bine pentru burțile deja îmbuibate ale BOR:

În timp ce salariile bugetarilor au scăzut în acest an, statul va aloca în 2011 mai mulţi bani pentru salariile preoţilor. Potrivit Legii Bugetului de stat pe 2011, contribuţia statului la salarizarea personalului de cult va creşte anul viitor cu 9,12 %, de la 227.856.000 lei la 248.637.000 lei, adică echivalentul a 59,2 milioane euro.

La asta se adaugă ceva mărunțiș pentru personalul neclerical:

Pe de altă parte, în Legea Bugetului de stat se arată că şi contribuţia statului la salarizarea personalului neclerical - estimat la circa 20.000 persoane – va creşte în anul 2011 cu 30%, ajungând la 1.958 mii lei.


Ei se tot plâng că au salarii mici, dar având în vedere că nu produc nimic util în economie, ba chiar se pare că cei ce sunt cei mai religioși sunt indivizi cu problematici pentru societate, eu spun că și 1 leu salariu din fonduri publice pentru popi este mult.

Un argument puternic care arată individualismul studenţilor e faptul că doar 11% din ei sunt implicaţi în activităţi de voluntariat. În ceea ce priveşte valorile, studenţii sunt la fel de intoleranţi ca şi restul populaţiei. 55% din ei nu şi-ar dori ca vecini persoane de etnie rromă sau cu orientare sexuală alternativă.

Religia joacă un rol important în viaţa studenţilor. Pe o scală de la 1 (deloc important) la 10 (foarte important), scorul mediu pentru cât de important e Dumnezeu în propria viaţă a fost de 8,3.

Acum cu campania ASURStop îndoctrinării religioase în școli”, BOR nu a ratat ocazia să servească* proștilor gogoși, propagandă mincinoasă și imagini apocaliptice pentru cei ce se sperie de orice, la îndemnul BOR, ca niște câini pavlovieni bine dresați.

[..]tonul profund anti-BOR arată că ASUR promovează un umanism antireligios. ASUR se face astfel continuatoarea procesului de ateizare „prin informare”, pe care comunismul l-a propus României, timp de 45 de ani, cu roadele dureroase pe care le resimţim şi acum.


Nu au ratat momentul să arunce o mare gălușcă referitoare la suferința în timpul comunismului, probabil referindu-se în fapt la suferința celor care s-au opus într-adevăr regimului, nu bisericii lor colaboraționiste.







Apoi BOR minte cu nerușinare că părinții ar fi informați de caracterul „opțional” (aici cu un sens distorsionat - a se vedea punctul 2 din articolul pe tema religiei în școli) în condițiile în care

În urma unui sondaj efectuat în 2007 de Asociația Pro-Democrația a reieșit că dintre elevi "peste 70% [..] cred că materia religia este obligatorie şi doar 7,8% dintre elevi ştiu că religia este materie facultativă", iar "procentul de 59,7% al profesorilor care susţin că disciplina religie are caracter obligatoriu, este greu de înţeles. Doar 4,6% [..] dintre cei care au completat chestionarul cunosc caracterul facultativ al religiei, ceea ce lasă loc concluziei că nici măcar profesorii nu cunosc prevederile Legii învăţămîntului."


Am vorbit despre Religia în școli într-un alt articol pe care vi-l recomand pentru lectură și pentru popularizare:



Apoi devin penibili cu o încercare de-a dreptul ridicolă de a spune că există dar nu prea există libertate religioasă la copii de peste 16 ani, ci doar părinții dictează acest aspect și aceasta nu e încălcată pentru că la școală e vorba de studiu, când e vorba de îndoctrinare (rugăciune la început și sfârșit de oră, sperieturi cu accidentul pentru copii care nu merg la biserica duminica, Avraam phsihopatul dat ca exemplu de „așa da” etc.).

Art. 3, alin. (2) din Legea cultelor menţionează alegerea religiei copilului, iar nu studiul ei. În plus, art. 3 alin. (1) din aceeaşi lege prevede: „Părinţii sau tutorii au dreptul exclusiv de a opta pentru educaţia religioasă a copiilor minori, conform propriilor convingeri”. Aşadar, acest aspect intră sub incidenţa voinţei familiei.

Penibil. Iată ce spune aliniatul 2 la care face referire ASUR:

(2) Religia copilului care a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fi schimbată fără consimţământul acestuia; copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să-şi aleagă singur religia.

Cineva să-i spună BOR că dacă legea oferă drepturi explicite copiilor de peste 16 ani să-și aleagă singuri religia, aliniatul anterior nu se aplică. E genul de lucru care se delimitează aplicabilitatea prin domenii largi și apoi se enunță explicit excepțiile de la ele.

Orice retardat de pe stradă știe că dacă îi spui „nu mânca ciuperci că pot fi ortăvitoare, cu excepția celor care sunt deja ambalate că alea-s destul de bine controlate” o să îi fie clar că ciupercile ambalate sunt relativ sigure și nepericuloase. BOR se pare că încă are probleme în a înțelege asemenea lucruri elementare.

În continuare BOR vrea să mai sperie puțin lumea și în legătură cu studiul unui posibil studiu cu adevrat laic la orele de religie, încercând transformarea într-un demon imens a posibilului înlocuitor al orei de îndoctrinare, Istoria religiilor.

Fundamentalismul antireligios al ASUR relativizează identitatea de credinţă a elevului sau a părinţilor acestuia şi o reduce la un fenomen al trecutului (istoria religiilor). De fapt, sub pretextul promovării umanismului, ASUR militează pentru eliminarea religiei din cultura copilului, nu doar pentru alternarea informaţiei. Niciunul dintre demersurile ASUR nu inspiră convingerea că, în cazul în care copilul ar vrea să fie educat religios, iar familia s-ar opune, ASUR e gata să militeze pentru acest drept al copilului!

Alo, BOR-ule, ce vă împiedică fraților să țineți ore de cateheză la biserică, așa cum se întâmplă în foarte multe locuri din lume? Aaa, nu mai puteți avea audiență captivă? Și oricum nu erau părinții dornici de așa ceva? Păi dacă nu vor, poate că au motivele lor.

De fapt motivul e clar, orele de cateheză n-au căutare, iar audiență captivă ca la școală nu găsesc ei pe nicăieri. Din același motiv sunt toți elevii implicit înscriși la presupusa oră opțională.

Aia cu militarea pentru dreptul copilului de a fi religios e de-a dreptul stupid, din moment ce asemenea situații nu există și din cauză că majoritatea părinților atei nu-s precum cei creștini, să-i țină în lanț pe planul religiei.

Apoi o mai dau de gard și tot în același stil. Vomitiv.

* http://www.patriarhia.ro/ro/documente/comunicat_84.html

5 comentarii:

krossfire spunea...

Un fel de ''Da ce e bah aici, cantina saracilor?''

Zergu spunea...

Întocmai!

Anonim spunea...

articol prost fundamentat , un fel de manipulare

Zergu spunea...

@Anonime, dacă și articolul ăsta e prost fundamentat, aș vrea să văd ce fundament ai pentru poveștile creștine...

Pe românește, vorbești ca să n-adormi.

Anonim spunea...

http://www.youtube.com/watch?v=-j8ZMMuu7MU&feature=channel_video_title
poate-ti vine vreo idee :P