Cautări pe acest blog

Se încarcă...

vineri, 23 iulie 2010

BOR, monument al dezinformării sau „Hoțul strigă «Hoții»”

BOR a răspuns la scrisoarea deschisă a ASUR într-un comunicat de presă al Patriarhiei. Din păcate pentru ei, nu au fost în stare să nu mintă. Iată comunicatul și obiecțiile la afirmațiile din comunicat (cu litere italice).

Cand poporul e sarac, este si Biserica saraca

Referitor la opiniile exprimate de reprezentantii Asociatiei Secular-Umaniste din Romania (ASUR) in scrisoarea Taxarea cultelor, Patriarhia Romana considera ca se impun urmatoarele precizari:

1. Sprijinul pentru culte acordat de Guvern de la bugetul public este o consecinta a secularizarii de catre stat a averilor bisericesti in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1863). De atunci, unele din cheltuielile Bisericii (salarii, reparatii, constructii) au fost preluate de catre statul roman ca o compensatie materiala pentru proprietatile preluate, aproximativ 25% din suprafata agricola si forestiera a Tarii Romanesti si a Moldovei. Acest sprijin a continuat sa fie acordat inclusiv in perioada regimului comunist tocmai datorita obligatiei asumate de catre stat in 1863. O eventuala incetare a sprijinului statului fata de Biserica Ortodoxa Romana si alte culte ar trebui sa fie urmata, in mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericesti confiscate, care, insa, intre timp au fost folosite pentru improprietarirea succesiva a populatiei sarace.


Citez din A.D. Xenopol „Domnia lui Cuza Vodă Vol.I”, „CAP. VIII. AI doile minister Cogalniceanu Secularizarea”, pagina 291:


Nu vom atinge de cît împrejurările care au condus la redobîndirea averilor, ajunse în stăpânirea călugărilor străini, atingînd chestiunea închinărei mănăstirilor pănîntene către acele din Răsărit, numai întru cît va fi de nevoie, spre a înțalege măsura secularizărei însuși.


Deci avem de a face cu averi care țineau de terți externi țării, nicidecum de o Biserică Ortodoxă Română, ci de elemente străine. Deci, în orice caz, BOR nu are NICI UN DREPT să ceară ceva din averile secularizate. În consecință, pretenția de „a se returna” averile secularizate nu au nici un fundament pentru că dacă vorbim de returnare, ar trebui să vorbim de returnarea către ortodoxia de la Muntele Athos, în nici un caz de de BOR, care este o entitate cu totul diferită față de cea privată de averi!

Faptul că avem de a face cu elemente străine este clar în același text, în continuare:

Cea întăi mișcare de reacțiune contra înstrăinărei mănăstirilor pământene, se face sub Alexandru Iliași, în Muntenia, în anul 1628, cînd domnitorul oprește a se închina mănăstirea Sneagovul cătră mănăstirea Pantocrator din Sf. Munte, și pentru că în destule sunt metoașele cu cîte au înzestrat domnii de mai înainte pe SF. Munte si alte locuri dintre mănăstirile Ungro-Vlahiei.

Matriu Basarab, prin un hrisov al său din 1639, reiea din mînele călugărilor greci, 21 de mănăstiri «care le au închinat acei domni și vlădici străini, pentru mită și fără voia nimălui și anume: Tismana, Cozia, Argeșul, Bistrița, Govora, Dealul, Glavaciocul, Sneagovul, Cotmana, Valea, Rînncăciovul, Mislea, Bolintinul, Cîmpulung, Căldărușani, Sadova, Arnota, Gura-Motrului, Potcovul Nucetul și Tingarul»”


Iarăși este destul de clar că secularizarea lui Cuza nu are NIMIC de a face cu averea actualei BOR, doar dacă nu cumva BOR vrea să își asume rolul de hoț al venitorilor românilor și forță externă României, deci își asumă și consecințele dorinței de a se identifica cu cei privați de averi de către Cuza!


Revenind la comunicatul Patriarhiei:

In plus, banul public oferit cultelor provine de la contribuabili care sunt in majoritate crestini ortodocsi.


Având în vedere că numărul ortodocșilor în populație nu are NIMIC de a face cu concentrația lor în contribuția la buget, așa cum am scris într-un articol anterior, această afirmație este demnă de un discurs demagogic și fără nici un fel de suport în economia bugetului de stat.

Pentru a clarifica foarte rapid de ce procentul de ortodocși din întreaga populație este irelevant, trebuie să ne aducem aminte că doar 50 (cincizeci) de firme contribuie la buget 41% din economia țării. Aceste firme reușesc această performanță „cu doar 177.680 de salariaţi, care reprezintă doar 6% din totalul forţei de muncă în mediul privat”. De reținut, 6% din forța de muncă din mediul privat, nici măcar 6% din toată forța de muncă. Făcând un simplu calcul, avem de a face cu mai puțin de 1% din populația țării, chiar dacă considerăm că populația actuală este de 18 milioane de locuitori.

Deci, domnii de la Patriarhie ne bagă în față tot felul de statistici ce n-au nici o legătură cu cei ce contribuie la buget, un detaliu care, din cauză că nu au pregătire economică, probabil le-a scăpat, dar suntem convinși că îl vor reține pe viitor.

Este de notat si faptul ca, in bugetul de stat al Guvernului pe anul 2010, in afara de sprijinul financiar pentru salariile personalului cultelor, nu a fost alocat niciun ban pentru alte activitati ale acestora.


Aici încep să cred că BOR minte cu bună știință sau prin omisiune (dacă nu consideră construirea de biserici și mănăstiri o „activitate”. Dar să nu credeți că îi fac mincinoși fără dovezi, iată ce dovezi aduc în sprijinul afirmației mele:

Iată ce ne spune România Liberă legat de fonduri date către BOR în decursul anului 2010:

În ultima şedinţă de Guvern, Cabinetul Boc a „răscolit" prin puşculiţa goală a bugetului şi a mai găsit nişte zeci de milioane de lei pentru achitarea datoriilor politice. Datorii făcute în campania pentru prezidenţiale sau, ulterior, în contextul negocierilor cu partenerii de guvernare. Mai întâi, Cabinetul Boc a suplimentat bugetul Secretariatului General al Guvernului cu 18,5 milioane lei, pentru a putea apoi, la pasul doi, să repartizeze nu mai puţin de 54,5 milioane lei către 1.334 de unităţi de cult. Sumele acordate variază între 1.000 de lei şi 1,2 milioane lei (cazul Catedralei Episcopale „Învierea Domnului" din Municipiul Caransebeş). Odată rezolvată „susţinerea cultelor", Guvernul s-a „îngrijit" de şcoli şi unităţi sanitare. Doar că sumele sunt mult mai mici în aceste cazuri: 31,3 milione lei pentru 348 de unităţi de învăţământ şi, respectiv, 6,3 milioane lei pentru 40 de unităţi sanitare.

Dacă bănuim România Liberă de articole tendențioase la adresa BOR și a celorlalte culte, cred că BOR nu poate acuza Guvernul de fals în acte oficiale. Avem mai jos textul scurt al documentului intitulat „HOTĂRÂRE nr.263 din 31 martie 2010 privind suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2010, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte”.

Iată ce spune acest text:

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2010 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2010, cu suma de 2.150 mii lei, la capitolul 67.01 "Cultură, recreere şi religie", titlul 59 "Alte cheltuieli", pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, şi alocarea acesteia Episcopiei Caransebeşului în vederea finalizării construcţiei Catedralei Episcopale din Caransebeş, judeţul Caraş-Severin.

Art. 2. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Secretariatului General al Guvernului pe anul 2010.

PRIM-MINISTRU
EMIL BOC


Deci, domnii de la BOR mint când spun că „in afara de sprijinul financiar pentru salariile personalului cultelor, nu a fost alocat niciun ban pentru alte activitati ale acestora”, asta dacă nu considerăm finalizarea „construcției Catedralei Episcopale din Caransebeş, judeţul Caraş-Severin” o activitate a BOR. Sau poate hotărârea de guvern cu pricina nu este validă, și banii care eventual s-au virat în numele acestui act trebuie returnați către stat?

Revenind la textul de la Patriarhie:
2. In acelasi timp, contributia la salariu de la bugetul de stat pentru preoti (cca. 65% din salariul unui profesor de liceu, restul salariului fiind completat din fondurile proprii ale parohiei) nu se face din mila, ci reprezinta o recunoastere a contributiei cultelor la viata societatii romanesti.


Dacă am vedea și acea contribuție concretizată în ceva palpabil și consistent (nu o amărâtă cantină a săracilor care merge pe fonduri din donații de la enoriași sau dintr-o parte din fondurile de la stat) care să fie clar contribuția cultelor, aș fi foarte bucuros. Pe de altă parte, salariile plătite către BOR nu-s chiar subțiri și, în timp ce medicii, profesorii sau chiar pensionarii (din nou, se pare, mai nou, conform declarațiile președintelui Băsescu) au suferit reduceri substanțiale, preoții nu au asemenea reduceri. Și nu știu dacă 450 de milioane de euro e chiar o sumă mică.

Mai mult, faptul că BOR are atâtea afaceri prospere în diverse domenii de activitate, pare a fi un sprijin inutil. Dacă punem la socoteală scutirile de impozite și taxe, deja banii de la buget chiar nu par a fi necesari, ci doar o sursă de venituri sigură și groasă de care nu doriți să vă despărțiți.


Potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, “statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social-caritabil, cultural si de parteneriat social, statutul lor de factori ai pacii sociale, precum, si rolul important al Bisericii Ortodoxe Romane si al celorlalte Biserici si culte recunoscute in istoria nationala a Romaniei si in viata societatii romanesti” (art. 7, alin. 1 si 2).


Dacă ne uităm la statisticile criminalității oferite de către Institutul Național de Statistică observăm că rata criminalității (persoane condamnate definitiv la 100000 locuitori) nu a prezentat un declin extraordinar pe fondul introducerii religiei în școli sau cumva după 1989, când a început o finanțare puternică a cultelor, ci, se poate observa mai degrabă, un vârf în perioada 1994-1998 și o revenire în 2008 spre nivelul anului 1990. Tendința anilor 2009 și 2010 nu este cunoscută, dar cum, de obicei, criminalitatea e corelată cu instabilitatea economică și șomajul este în creștere, ar trebui să ne așteptam la o creștere a criminalității.

Legat de contribuția istorică, cred că menționarea acesteia în cărțile de istorie este suficientă. Nu cred că statul român este, mai nou, vasalul BOR pe motive istorice. Mai mult de atât, sperăm ca BOR să fie un factor activ în relansarea spre secolul XXI a României, de aceea îi cerem să accepte să contribuie la această relansare prin a fi de acord cu o măsură democratică și modernă (a se vedea că și vecinii de ortodoxie, grecii, au purces la taxarea cultelor).

De aceea, pentru parohiile sarace in care, din cauza fenomenului migratiei, batranii si copiii ramasi in parohie nu pot contribui financiar la salariul preotului, ajutorul statului este mai mare.

Nu vreau să par răutăcios, dar nu cumva acest gen de gândire este cel de tip comunist: „luăm de la cel muncitor și dăm la cei săraci”? Pe de altă parte, mi se pare puțin ironic că, deși nu propunem să se ia de la bogați și să se dea la săraci, ci cerem ca toate entitățile economice să fie taxate egal, deci și afacerile BOR ar trebui taxate, se ajunge în situația în care bogata BOR ar fi taxată și impozitată, exact ca orice agent economic. Continuând ironia, BOR are obrazul puțin cam gros când spune că necesită ajutor financiar când deține un imperiu financiar de cel puțin 3 miliarde de euro (conform estimărilor money.ro), sau chiar mult mai mult, conform declarațiilor lui Remus Borza care declară că BOR ar gestiona 50 de miliarde de euro.

3. Datorita statutului juridic al cultelor ca unitati de drept privat, dar de utilitate publica, acestea dezvolta multe activitati sociale, astfel incat scutirea de impozite este o necesitate.


Scutirea de taxe are sens NUMAI în cazul în care se efectuează activități sociale. Asta nu are nimic de a face cu activitățile de exploatare a lemnului, monopolul comerțului cu anumite produse (monopol care nu este în nici un fel justificat - cine dorește icoană sfințită o poate cumpăra de la biserică, cine nu, poate cumpăra una de unde dorește; iar lumânarea cu care tocmai bătrânii pe care-i plângeți, și nu doar ei, își mai fac uneori lumină în casă).

Iar aceasta scutire este clar conditionata de folosirea fondurilor obtinute din donatiile credinciosilor si din activitati economice (producerea si vanzarea de lumanari, calendare, carte religioasa, vin cultic si alte obiecte bisericesti) in scopuri bine definite, si anume intretinerea si functionarea unitatilor de cult (plata facturilor la curent electric, apa, gaze etc.), pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea in nume propriu si/sau in parteneriat, de servicii sociale, acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor. (conform Art. 15 alin.1 lit. f din Codul Fiscal)

Se pare că uitați că aveți și afaceri cu lemn, cherestea, imobiliare (a se vedea taxa către biserică la examenul de permis auto), combustibili, turism și în multe alte domenii. Ba chiar sunteți foarte activi în multe domenii economice, lucru certificat de creșterea de 30% în numărul de firme înființate de reprezentații cultelor în perioadă de criză:

În plină criză, cultele din România par să fi prins gustul profitului. În ultimul an şi jumătate, numărul firmelor înfiinţate de reprezentanţii lui Dumnezereprezentanţii lui Dumnezeu pe Pământ a crescut cu peste 30%.

Probabil că nu v-aţi gândit niciodată că benzinăria unde v-aţi oprit este proprietatea unei bi­se­rici. Sau că hotelul în care v-aţi petrecut noaptea are ca ac­ţionar majoritar o episcopie. Mai mult, e foarte posibil ca laptele pe care îl beţi la micul dejun să provină din ferma unei mănăstiri, lemnul din care este făcut biroul la care lucraţi să fi fost produs în fabrica de cherestea a unei parohii, ba chiar şi hai­nele pe care le purtaţi în momentul citirii acestui articol să fi ieşit din fabrica de îmbrăcăminte controlată de o protoierie.

Deci hai să nu mai facem pe inocenții, aici vorbim de afaceri mari, bani grei de care cultele se bucură foarte mult și nu au nimic de a face cu activitatea de cult. Cu un pic de cinism as putea spune că sunteți nevoiți să construiți noi biserici pentru a intra sub reglementările legii, cele cu utilizarea pentru a evita să plătiți taxe, numărul crescut de biserici ducând la necesitatea sporită de preoți pe care-i scoateți pe bandă rulantă și din ce în ce mai mulți, de am ajuns să scoatem de 10 ori mai mulți teologi decât în 1989.

Iată ce ne spune Evenimentul Zilei legat de acest aspect într-un articol din octombrie 2009.

România are peste 17.000 de preoţi şi aproape 20.000 de angajaţi neclericali (ţârcovnici, lumânărese), care au primit în 2008 salarii de la stat în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, iar anul acesta suma aproape s-a dublat.


Mă scuzați, dar la o avere de miliarde de euro și afaceri prospere în mai toate domeniile ce au coduri în registrul CAEN, credeți că e de bun simț să cereți 50 de milioane de euro de la stat pentru angajații dumneavoastră care muncesc pentru dumneavoastră?!


Sa vedem ce mai spune comunicatul:
In acest sens, ii informam pe reprezentantii ASUR, ca si pe altii cu acelasi spirit, ca situatia din Romania este asemanatoare cu statutul cultelor din alte tari europene, intre care mentionam Franta, unde, in pofida laicitatii accentuate a statului, acesta contribuie financiar la restaurarea si intretinerea lacasurilor de cult monumente istorice, dar si la sustinerea unor activitati social-filantropice si culturale ale cultelor in baza unei legi speciale.


E foarte interesant cum aduceți în discuție sprijinul statelor respective pentru monumente istorice în condițiile în care BOR preferă să investească în noi construcții și nicidecum în restaurarea de mănăstiri și biserici valoroase, monumente istorice.

La fel de interesant considerăm și faptul că discutați despre activități social-filantropice, însă nu conștientizați că taxarea cultelor ar duce la o necesitate mult mai mică pentru asemenea activități în condițiile în care diverse categorii sociale nu vor fi sărăcite și nu vor avea nevoie de ajutor. Și dacă tot am vorbit de activități sociale, ne puteți spune ce asemenea activități desfășurați, cu ce costuri și să faceți o comparație cu banii câștigați din activitățile economice și cei investiți în noi biserici care, după cum spuneați mai devreme, au din ce în ce mai puțini enoriași pe fondul migrației?

Cred că este destul de clar că singurele activități care se justifică a nu fi taxate sunt cele de natură socială cu un efect concret, palpabil, iar activitățile economice de altă natură trebuie taxate fără nici un fel de scuze deoarece bunurile și serviciile pe care le produceți fac concurență neloială celorlalți agenți economici.

Haide să nu ne mai prefacem că nu știm că BOR are afaceri de toate felurile, afaceri foarte bănoase, și să nu jucăm rolul unei victime amărâte care face niște iconițe și niște lumânărele. Chiar nu are sens.

In plus, acestea nu platesc impozitul pe cladiri. De asemenea, in alte tari europene - Germania, Spania, Italia - autoritatile de stat sprijina activitatea cultelor prin directionarea unui procent din impozitul pe salarii sau pe venit spre cultele oficial recunoscute.

Nu plătesc impozit pe clădirile care sunt monumente istorice? Asta e normal. Situația bisericilor noi cred că este diferită.

Interesant că menționați Germania! Acolo, la fel ca în Suedia, Danemarca, Finlanda, Austria și unele părți din Elveția, există o Taxă pe Biserică, taxă din care provin fondurile pentru acele salarii. Practic, această taxă este un mecanism prin care credincioșii pot să direcționeze bani către culte, dar aceste taxe sunt un fond separat și, dependent de țară, nu se iau de la orice individ, ci doar de la cei ce sunt de acord cu plata ei.

Sau ar trebui să interpretăm că sunteți de acord cu introducerea unei taxe pe biserică percepută doar celor ce se declară de acord cu ea, iar finanțarea cultelor să se facă doar din aceste fonduri? Dacă da, atunci considerăm că este o idee foarte bună și suntem de acord cu ea!

Cat priveste scutirea de impozite, mentionam ca si ONG-urile din Romania, inclusiv cel mentionat mai sus, beneficiaza de unele reduceri de impozite.

Aceasta deoarece ONG-urile NU au nici un fel de activități economice menite să creeze profit, în timp ce BOR nu respectă acest criteriu din pricina afacerilor multiple pe care le desfășoară. Cu alte cuvinte, ONG-ul cu pricina nu are interese financiare ci are interese de ordin civic și social.

Afirmatia reprezentantilor ASUR, potrivit carora, prin masurile guvernamentale de reducere a salariilor bugetarilor, personalul cultelor “nu a fost afectat in niciun fel, ba chiar urmeaza sa beneficieze de mariri salariale” este o dezonoranta dezinformare a opiniei publice, un neadevar socant prin care se urmareste instigarea altor categorii socio-profesionale impotriva personalului cultelor.


Este adevărat că această creștere nu este sincronizată cu recentele scăderi salariale, dar tot pe timp de criză este:

Guvernul mărește lefurile preoților


Și parlamentarii au plusat alocările bugetare cu 60 de milioane de lei pentru întreținerea lăcașurilor de cult. Guvernul speră să învingă dificultățile crizei îmbunându-L pe Dumnezeu.


Cabinetul Boc a prevăzut în proiectul de buget pentru Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național cu 50% mai mulți bani pentru salariile preoților, ale profesorilor la facultățile de teologie și ale personalului neclerical. Pentru aceste cheltuieli, suma prevăzută în proiectul care a plecat din guvern către parlament este de aproape 284 milioane de lei, față de aproape 190 de milioane de lei alocați anul trecut.


Deci problema de fond este încă prezentă. Mă întreb cât va dura până vom afla de măriri salariale la clerici în 2010. Chiar dacă există sau nu, cred că e destul de clar că Patriarhia a mințit și a distorsionat adevărul în mod repetat. În acest caz, exact ca la judecată, punem sub semnul întrebării sinceritatea martorului, mai ales că acesta încearcă atacuri voalate la adresa celor ce arată neregulile în ceea ce-l privește pe acest martor mincinos.


Reprezentantii ASUR ascund faptul ca potrivit Legii privind stabilirea unor masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar (art. 15, 1) s-a redus cu 25% cuantumul sprijinului statului pentru salarizarea personalului clerical si neclerical, acest fapt avand consecinte sociale dramatice pentru o mare parte din preotii si ceilalti salariati neclericali care isi desfasoara activitatea in parohii din mediul rural, unde este foarte dificil de completat salariile din venituri proprii din cauza saraciei, a imbatranirii populatiei si a fenomenului migratiei.


Sunt sigur că afacerile BOR pot acoperi fără nici un fel de probleme aceste lipsuri, eventual șefii BOR pot sacrifica creștinește din propriile venituri (mărite recent de guvern) și pot dona din banii lor către acei preoți din mediul rural. Sau ați uitat că guvernul v-a mărit lefurile?

4. Pe de alta parte, se asteapta ca Biserica sa ajute si mai mult pe saraci si pe sinistrati. Astfel, in anul de criza 2009, pentru sustinerea activitatilor social-filantropice si sprijinirea celor asistati si a sinistratilor, in eparhiile Patriarhiei Romane, s-au cheltuit aproximativ 45.000.000 lei, fonduri provenite in exclusivitate din donatiile credinciosilor, nu din fonduri externe.

Interesant. Dar din fonduri interne, adică din visteria BOR de ce nu ați luat? Ca să traduc pe românește, practic ceea ce ați întreprins din punct de vedere social a fost tot pe banii altora, nu pe fonduri proprii. În acest caz, afacerile dumneavoastră de ce nu ar trebui impozitate când chiar și atunci când faceți activități sociale o faceți din donații și nu din afaceri?

In prezent, in cuprinsul Patriarhiei Romane functioneaza: 394 asezaminte social-filantropice, dintre care: 88 asezaminte pentru copii, 89 asezaminte pentru varstnici, 65 de centre pentru asistenta familiilor si persoanelor aflate in dificultate, 92 cantine si brutarii sociale, 25 centre medico-sociale si policlinici, 14 centre de diagnostic si tratament pentru persoane cu nevoi speciale, 6 centre pentru persoanele fara adapost, 4 centre pentru victimele violentei familiale si agresori, 2 centre pentru victimele traficului de persoane, 9 gradinite si centre educationale etc. De serviciile si proiectele sociale desfasurate in eparhii (335 programe sociale), in anul 2009 au beneficiat 629.459 persoane din care: 152.270 copii, 26.324 persoane cu dizabilitati, 333.882 persoane varstnice si 116.979 familii sarace etc.

Ne bucurăm și la mai mare. Cât vă costă aceste activități sociale? Câți din acești bani provin din fonduri rezultate din afaceri, că doar de aceste venituri este vorba la taxare, nu de donații.

La ultima sedinta a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (6-7 iulie 2010), a fost aprobat Programul social si pastoral in vremuri de criza economica propus de Patriarhia Romana cu scopul ajutorarii familiilor de varstnici cu pensii mici, a familiilor sarace cu multi copii, dar cu venituri mici si a bolnavilor saraci. Programul va fi derulat de fiecare eparhie la nivel de parohie, manastire, protopopiat si centru eparhial prin intensificarea programelor sociale desfasurate si prin organizarea de noi cantine filantropice, colecte de alimente, imbracaminte, alte produse de stricta necesitate si bani cu scopul ajutorarii categoriilor sociale defavorizate.


De când e criza asta puteați să demarați deja 10 asemenea programe, dar probabil erați ocupați cu făcutul de presiuni sau rugăciuni pe la Parlament sau la Guvern. Așteptăm să schimbați strategia de a nu împărți averea cu cei nevoiași la instaurarea acestor programe.

5. Comparatia intre cele 18 000 de biserici si 11 000 de cabinete medicale existente in Romania este ridicola, intrucat rugaciunea pentru sanatate din biserici nu se opune practicii medicale din aceste cabinete, ci se completeaza.


Având în vedere alocarea de fonduri a guvernului Boc cred că acea comparație este foarte potrivită, iar BOR, ca apărătoare a intereselor oamenilor, așa cum pretinde că este, ar trebui să refuze asemenea venituri când se prejudiciază veniturile din sănătate sau din educație. Apropo, de educație nu ați zis nimic, nici de cele 3 școli închise zilnic, nici de biserica ce apare la fiecare două zile, în medie.

Redau citatul despre care vorbeam, poate l-ați uitat:

Mai întâi, Cabinetul Boc a suplimentat bugetul Secretariatului General al Guvernului cu 18,5 milioane lei, pentru a putea apoi, la pasul doi, să repartizeze nu mai puţin de 54,5 milioane lei către 1.334 de unităţi de cult. Sumele acordate variază între 1.000 de lei şi 1,2 milioane lei (cazul Catedralei Episcopale „Învierea Domnului" din Municipiul Caransebeş). Odată rezolvată „susţinerea cultelor", Guvernul s-a „îngrijit" de şcoli şi unităţi sanitare. Doar că sumele sunt mult mai mici în aceste cazuri: 31,3 milione lei pentru 348 de unităţi de învăţământ şi, respectiv, 6,3 milioane lei pentru 40 de unităţi sanitare.


După cum se vede, Patriarhia iarăși se face că plouă și uită că au primit de aproape 10 ori mai mulți bani decât sănătatea. Poate vorbim de complementarism în ceea ce privește consumarea bugetului, în sensul că ce mai rămâne după culte mai ajunge și pe la educație sau sănătate.

In plus, multe biserici ortodoxe romanesti dateaza in Romania inca din Evul Mediu, deci cu sute de ani inainte de actualele cabinete medicale, incat nu se poate impune o egalitate numerica intre acestea, in mod artificial.


Din același motiv sunt mai puțini bani dați la sănătate? Apropo, aparatura medicală este mult mai costisitoare decât prețul unei cruci, dacă nu e inflamat în mod artificial și în detrimentul calității vieții enoriașilor.

In concluzie, statul roman sustine activitatea cultelor intrucat recunoaste rolul lor social important,

Să nu uităm și rolul economic important pe care-l are pentru sine:

În vreme de criză, când unii trag obloanele, organizaţii al căror scop declarat este altul decât profitul deschid afaceri. Faptul că numărul firmelor înfiinţate de cultele religioase în România a crescut cu o treime e mai mult decât un subiect de presă inedit, e o tendinţă. Ce efecte va avea multiplicarea modelului „manager în sutană”, aşa cum îl numea un ziar pe Patriarhul Daniel?


Și încă un citat, pentru că e prea picant pentru a fi ratat:

Pe lângă terenuri, păduri şi imobile (mare parte provenite din retrocedări, altele din tranzacţii imobiliare), cultele deţin hoteluri, fabrici, ziare şi televiziuni, benzinării, active financiare şi multe altele. O surpriză a fost apariţia Arhiepiscopiei Craiovei în acţionariatul unei firme care intermediază vânzări de energie. Conform Reportingproject.net (2007), deşi nu se compară cu câştigurile altor traderi, cele ale firmei Elcomex IEA au totuşi una şi aceeaşi sursă: facturile mari pe care le plătesc românii la electricitate. Argumentul Patriarhiei a fost că profiturile sunt direcţionate spre acţiuni caritabile - susţinerea financiară a unor pelerinaje, dar şi spre sponsorizarea unei staţii de radio religioase.

O dată depăşite surprizele, „glazura” titlurilor de ziar şi ineditele nume de firme (precum Terra Crucis, Pro Ortodoxia SRL, Chivotul Mare SRL, Apa Stareţului SA, Buna Vestire SRL), trebuie spus că deşi deţine o avere considerabilă şi are la conducere un înalt prelat care ştie să gestioneze afaceri, BOR pare depăşită încă, cel puţin la număr de companii, de celelalte culte, aparent mai întreprinzătoare. Totuşi, retrocedarea unor terenuri, după 1990, a fost una dintre primele oportunităţi pentru ca entităţi ale bisericii să devină asociate, în diverse companii, contribuind la afacerile respective cu proprietăţile imobiliare.

Revenim la comunicat:

pe care, insa, unele ONG-uri cu atitudine ostila Bisericii nu pot sa-l aprecieze obiectiv si integral, simtindu-se deranjate de faptul ca populatia este foarte atasata de Biserica, ea fiind factor de stabilitate si speranta, mai ales in vremuri grele. Intrucat Biserica Ortodoxa Romana este ajutata in primul rand de popor, cand acesta e sarac, este si Biserica saraca.


BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI ROMANE


Am vrea să vedem și noi că Biserica Ortodoxă Română (că nu e singura „Biserică”) se implică mai mult în opere sociale, nu în afaceri finanțate și subvenționate de stat.

Dacă e să judecăm după visteria BOR, am putea trage concluzia că poporul român e chiar foarte bogat cu o cotă parte de 1500 de euro din averea de 3 miliarde de euro a BOR și presupunând că suntem încă 20 de milioane.

Foarte răutăcios atacul Patriarhiei asupra ASUR, mă întreb de ce nu sunt gata să arate contabilitatea internă dacă sunt așa de săraci, poate din cauză că această estimare este foarte departe de adevăr și veniturile sunt mult mai mari?


Biserica Ortodoxa Romana inseamna, pe langa 18,8 milioane de credinciosi (adica 85% din intreaga populatie a Romaniei, potrivit ultimului recensamant efectuat in 2002), peste 40.000 de hectare de teren arabil, circa 40.000 de hectare de padure, pachete de actiuni detinute la peste 15 companii din sectorul hotelier, energetic, productia de vase de uz casnic, fabrici de cherestea, constructii, agricultura, firme de transport, edituri, tipografii si circa 27 de licente de radio. Patriarhul este capul unei biserici cu structura piramidala, formata din Patriarhie, 6 mitropolii in tara, zece arhiepiscopii, 16 episcopii, 161 protopopiate, 11.102 parohii, 2.297 filii (parohii mai mici), 423 manastiri, 183 schituri, zece metocuri (case de protocol), iar in strainatate, trei mitropolii, o arhiepiscopie, doua episcopii.



Sursa comunicatului:

http://www.crestinortodox.ro/stiri/crestinortodox/cand-poporul-sarac-este-biserica-saraca-120399.html

18 comentarii:

godless1859 spunea...

Hai ma Zergule, dar ce, tie nu ti-ar place sa traiesti in lux fara sa faci nimic? Sa ai o turma de sclavi care se tunde, se mulge singura si vine si ti da blana si laptele si isi invata mieii din frageda pruncie cum sa faca si ei la fel?

Parfum. Asta da viata. Astia au descoperit Raiul. E aici pe pamant!

Zergu spunea...

Ai zis tu bine la un moment dat că am face bine dacă ne-am face popi. Trai pe vătrai ar fi. Partea proastă e că am o chestie numită conștiință și îmi dau seama că e mai util ca oamenii să fie inteligenți, decât să fie îndobitociți.

godless1859 spunea...

Tot ar merge sa facem un ateist popa si sa-l trimitem sub acoperire sa se infiltreze in patriarhie. Mogre are si faţa si calificarile necesare pentru treaba asta. Sa afle exact de la sursa ce afaceri si cu ce marsavii se ocupa nemernicii astia.

BOR = La Piovra - versiunea romaneasca.

Zergu spunea...

Ce calificări sunt necesare pentru chestia asta? Să știi să vrăjești fraierii? Sau vrei să spui altceva cu „asta”?

godless1859 spunea...

Nu mah, se pricepe la afaceri, si are conformatia trupeasca a unuia care mananca foarte bine. Daca-l imbraci in sutana ar fi perfect.

Anonim spunea...

În BOR sunt o grămadă de atei, numai că sunt ipocriţi şi profită de prostia omenească.
Acest articol laborios e foarte bine pus la punct.Bravo!

Cocolina spunea...

La fel ca in politica,eu spun: asa meritam!Noi suntem vinovati ca nu luam atitudine,ca acceptam sa fim catalogati aproape 100% credincioasi,ca acceptam acesti pedofili in scolile noastre sa ne manipuleze copiii,ca nu facem si noi o organizatie care sa arate lumii faradelegile lor,hotiile lor,sa scriem la un ziar gen-Vocea adevarului-sau mai stiu io.
Traiesc cu speranta ca generatiile viitoare incet incet se vor destepta din somnul ratiunii indus de religie de atata amar de vreme!!

ZDragomir spunea...

As dori sa facem o scrisoar deschisa care sa ceara renumirea oficiala a B.O.R. in ... C.O.R. ( corporatia/compania ).

Observati ca aceasta institutie vrea sa redobandeasca puterea pe care au avut-o in feudalism?

Monica spunea...

Asteptam articolul asta inca de cand l-ai anuntat, dar am fost prinsa cu atata treaba azi incat abia acum reusesc sa-l citesc, cand mai sunt vreo 5 minute si se termina ziua :)
Felicitari, ti-a iesit un text foarte bun, documentat, argumentat, ca la carte.
Am un comentariu legat de activitatile economice care nu exista - am vazut "magazine de obiecte bisericesti"(care aveau chiar si firma luminoasa cu denumirea asta) in Slatina, Targoviste, Sinaia, Alba Iulia si Timisoara. Sigur exista si in alte localitati. Peste tot vanzatorii erau preoti, aveau case de marcat, dar nu stiu ce fel de bon ofera pentru ca nu am avut inspiratia de a cumpara ceva de la ei.
Prin urmare, exista dovezi clare ca BOR are activitati comerciale, nu inteleg cum au avut tupeul sa se compare cu ONGurile.
Cat despre parte de inceput, cea cu A.I.Cuza - nu ma asteptam ca dupa 4 zile in care au avut timp sa incropeasca un raspuns la scrisoarea deschisa, BOR sa apara cu motivatia asta penibila.

sarpele boa spunea...

@zdragomir: nu numai ca vrea dar si reuseste. statul nu le-a refuzat niciodata nicio pretentie oricat de exagerata.

ma rog, nu le-a iesit faza cu abrogarea lui 200 cod penal, dar opozitia a fost mai mult de fatada, prietenii stiu de ce :)

Monica spunea...

Uite un site interesant, apropos de activitatile comerciale pe care BOR nu le recunoaste: http://www.orthodoxmall.eu/stiri-1.htm

Zergu spunea...

@Cocolina: Înțeleg mesajul, dar pe de altă parte nu-s de acord cu o nuanță care ne scapă de prea multe ori. Când spui „așa merităm” incluzi în mesaj o doză de resemnare, iar cu o asemenea atitudine nu pot fi de acord.

@ZDragomir(8): Evident că ar vrea, dar senzația mea e că simt că-s pe moarte și încearcă să se zvârcolească. Nu spun ca moartea va veni în viitorul apropiat, dar nisipul din clepsidră a început să fie vizibil mobil.

@Monica: Ma bucur că articolul meu ți-a stârnit interesul.

Da, ar merita o serie de articole de investigație pe tema afacerilor BOR și prietenilor.

Legat de răspunsul lor în care au îndrăznit să mintă despre Cuza, cred că au băgat tonomatul de replici clasice în speranța că ASUR nu și-a făcut temele și cu gândul că populația are mare încredere în ei.


Apropo, foarte bine clădit răspunsul ASUR la comunicatul Patriarhiei! Felicitări! Faza cu activitatea socială era singura chestie care nu o adresasem și nu fusese combătută suficient de convingător și elocvent în răspunsul meu.

@sarpele boa: o să moară și ăștia că tare și-au luat-o în cap că-s infailibili.

Anonim spunea...

Nu înţeleg la ce imperiu financiar de 3 miliarde de euro te referi...

Un imperiu financiar înseamnă că ai nişte companii care produc, care fac afaceri. Nu cred că BOR face vreun fel de afacere în afară de lumânări, icoane şi alte obiecte de cult. În afară de participaţiile la cele 15 firme despre care se scrie pe acel site (printre care, bănuiesc: editura, exploatarea lemnului pentru rame etc) nu văd vreun alt activ, toate sunt pasive. Care nu sunt de vânzare.

Eu văd aici interesul unor şmecheraşi care vor să pună mâna pe cine ştie ce spaţiu sau teren care nu e de vânzare.

Zergu spunea...

@Anonim (13): Ăla la care face referire money.ro, ăla care include afaceri în cam toate domeniile de activitate de la băuturi alcoolice, turism și afaceri cu lemn până la cele mai penibile, cele cu lumânări.

Anonim spunea...

Domnule "Zergu",citesc de aproape 1 an acest site si e prima data cand comentez : Va rog sa SUBLINIATI, cat mai des posibil, in articolele dvs. faptul ca BOR a fost infiintata DUPA 10 ani de la SECULARIZAREA lui Cuza - in anul 1873 !

ZDragomir (DumneZero) spunea...

Zergu, poti sa faci un sistem automat de newsletter din RSS prin http://feedburner.google.com/

- inscri feed-ul de aici

- intri la sectiunea Publicize

- si configurezi "Email Subscription" cu formular sau buton si cum sa arate emailurile trimise (si cand sa fie trimise).

Zergu spunea...

@ZDragomir: Am făcut ceva similar cu googlegroups. Peste vreo câteva zile o să apară un articol administrativ care explică ce și cum. Mersi de sugestie.

ZDragomir (DumneZero) spunea...

Treaba cu FeedBurner e utila pentru ca e automata. Nu trebuie sa faci absolut nimic dincolo de a instala casuta de inscriere sa un link pe site. (O folosesc si eu, vezi footer)

Si poti sa salvezi lista cu abonati, daca vrei sa treci pe alt serviciu.

Mi-e nu-mi plac Google Groups si nici Yahoo Groups pentru ca e nevoie de tot felul de inscrieri si conturi speciale...