Criza, banii și biserica - XVIII - Profit si pomeni

Azi nu fac nimic decât să raportez că pe timp de criză biserica face profit gros:

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Biserica_face_profit_pe_timp_de_criza_0_355164847.html

Preoţii au învăţat să scoată bani din orice: imobiliare, turism, agricultură, construcţii, editare de cărţi, energie şi chiar la bursă. În 2009, Biserica a obţinut venituri declarate de 39 milioane de euro. Unităţile „centrale“ ale BOR au obţinut anul trecut, din afaceri, 241 de milioane de lei (57 de milioane de euro). Cu 10 milioane de lei (2,3 milioane de euro) mai mult decât în 2008.

În plină criză financiară, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a reuşit performanţa de a încasa mai mulţi bani decât atunci când economia era pe plus. Conform bilanţurilor pe care eparhiile (episcopiile şi arhiepiscopiile) le-au depus la Ministerul Finanţelor, numeroase unităţi administrativ-teritoriale ale BOR au avut anul trecut venituri declarate la stat de 241 de milioane de lei (57 de milioane de euro). În 2008 avuseseră încasări de doar 230 de milioane (54 de milioane de euro), cu aproximativ 10 milioane de lei mai puţin. Calculele se bazează pe raportările financiare anuale pe care Patriarhia Română, episcopiie şi arhiepiscopiile din ţară le-au declarat la administraţiile financiare. Cifrele nu cuprind însă veniturile a 12 eparhii mai mici a căror bilanţuri anuale nu există la Ministerul Finanţelor şi nici agoniseala celor peste 16.000 de parohii din ţară.

Unitatea administrativă religioasă care a reuşit să strângă cei mai mulţi bani în 2009 a fost Patriarhia Română. Conform datelor depuse la Administraţia Finanţelor Publice Sector 4, contabilii instituţiei au reuşit să numere 58 de milioane de lei (14 milioane de euro). Atât în 2009, cât şi în 2008, Biserica a încasat mai mult decât se aştepta. În ultimii doi ani preconizaseră venituri cu 60 de milioane de lei mai mici decât a obţinut în mod real.

Cu toate astea, statul dă bani într-una tot bisericilor:

55 de biserici din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului au primit în acest an 2,5 milioane de lei finanţări din partea statului.Sumele de care au beneficiat lăcaşurile de cult din judeţ sunt cuprinse între 5.000 şi 180.000 de lei. Cea mai mare finanţare a primit-o Catedrala Episcopală „Sfânta Treime“ din Baia Mare: 100.000 de lei.

Chiar şi în vremuri de criză, bisericile din Maramureş nu duc lipsă de finanţări pentru demararea construcţiilor sau pentru renovări. Cu toate că anul acesta sumele alocate s-au înjumătăţit faţă de anul trecut, lăcaşurile de cult au primit bani de la bugetul centralizat. „Din cei 1.900.000 de lei alocaţi celor 55 de biserici din Maramureş şi Satu Mare, 65 la sută au fost utilizaţi pentru construcţii noi, iar diferenţele pentru lucrări curente şi reparaţii capitale“, a declarat Violeta Augustin, contabil şef la Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.

Printr-un comunicat, în această dimineaţă Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului a fost înştiinţată că 20 de biserici din subordine au mai mai primit 630.000 de lei. Acestea se adaugă celor 1.900.000 de lei alocaţi deja, iar surse din cadrul EOR dau ca sigur că până la finele anului se vor mai primi în episcopie alţi 230.000 de lei. „Aceşti bani sunt un cadou de la parlamentari, nu de la Secretariatul pentru Culte“, a declarat PS Justin Sigheteanul, episcop vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului.

Pentru oamenii de rând, aceste sume sunt exorbitante, în condiţiile în care mulţi dintre ei abia îşi duc traiul de pe o zi pe alta. „Nu merg în fiecare duminică la biserică din cauza programului încărcat, însă consider că se primesc foarte mulţi bani cu care nu se face mare lucru. Pentru ridicarea unei biserici trebuie să aşteptăm chiar şi câte 10 ani. O să ajungem să fim înmormântaţi aici, nu să venim personal la slujbe. Dacă tot primesc banii ăştia, ar putea să grăbească lucrările. Eu nu sunt de acord cu sume atât de mari acordate în vremuri de criză“, spune Mihai Emilian, un tânăr de 35 de ani.

De cealaltă parte, bătrânii care vin de ani de zile, duminică de duminică la biserică, spun că este nevoie de bani pentru ridicarea lăcaşurilor de cult, mai ales că banii oferiţi de enoriaşi în cutia milei sunt prea puţini pentru lucrări atât de mari. „Eu am o pensie de 380 de lei. N-am auzit de sume atât de mari, nici nu aş putea să le spun, dar dacă trebuie pentru biserici, atunci e bine că se dau bani. Măcar aşa o să avem şi noi, credincioşii condiţii mai bune şi nu o să stăm în frig în biserică“, spune Anişoara Bănătău, o pensionară de 87 de ani.

Anul trecut, 66 de biserici din Maramureş şi Satu Mare au primit 3.626.000 de lei de la bugetul de stat. Cei mai mulţi bani au fost primiţi de către lăcaşurile de cult ortodoxe, respectiv 2.530.000 de lei, urmate de cele greco-catolice şi romano-catolice, care au primit 220.000 de lei, reformaţii 20.000 de lei, iar penticostalii 5.000 de lei.

Dezastru și hoție pe față, iar victimele sunt cei care nu crâcnesc deloc.