Cautări pe acest blog

sâmbătă, 26 iunie 2010

Deconvertirea și necesitatea activismului anti-irațional I

Nu doar o singură dată am fost întrebat de ce scriu pe blog, de ce încerc să am o conversație a surzilor, de ce nu las lumea în pace să-și vadă de treaba ei, de ce nu las credincioșii să fie credincioși și sclavi, de ce nu vreau să accept că unii chiar nu pot fi făcuți să gândească și vor rămâne credincioși sau poate chiar toți și de fapt vorbesc pentru cei care sunt deja raționali.

Răspunsul scurt este că nu sunt de acord că lucrurile nu pot fi schimbate, ba cred că, sub atacul din ce în ce mai susținut din partea religioșilor lucrurile se degradează accelerat, iar acest lucru ne afectează pe toți, deci și pe mine. În consecință avem obligația de a răspunde.

Răspunsul mai lung este că non-acțiunea favorizează degradarea pentru că religioșii n-au nici un fel de mustrări de conștiință că îndobitocesc lumea. Eu văd religiozitatea ca un simptom al lipsei de gândire critică, lucru care a dus, în esență, la cele mai nasoale efecte pe care le trăim astăzi.

Nu, nu cred că vorbesc pentru cei deja deconvertiți, ba chiar știu că vorbesc și cu cei ce încă mai au îndoieli. Știu asta pentru că și eu am fost credincios, pentru că și altora li s-a spus că asemenea lucru este util...


Știu asta pentru că și mie mi s-a spus că ceea ce fac este util și am ajutat la rândul meu:

@Zergu: poti sa faci articole din comentariile mele, normal, am incredere ca nu le rastalmacesti mai mult decat e necesar :) si ti-am citit aproape toate articolele, is faine, m-au ajutat enorm, merci.

Asemenea mesaje nu pot decât să mă motiveze și să încerc să conving cât mai mulți oameni de necesitatea și utilitatea discursului critic la adresa dogmelor și ideilor iraționale precum tratamentele naturiste sau homeopatia.

Starea de apatie sau de inactivitate în ceea ce privește critica de acest fel e uneori obscură chiar și pentru ateii vechi, dar asta se schimbă când conștientizează că acțiunile religioșilor nu se opresc și cer din ce în ce mai mult călcând din ce în ce mai mult peste viețile și opțiunile altora.

Ma, ca sa fiu sincer, in tinerete am avut si eu indoieli, mai bine zis nedumeriri. Dar asta doar pentru ca nu am gindit, adica am luat totul de-a gata (la nunti, la inmormintari, etc). Chestia s-a imputit recent, cind am realizat cit rau poate sa le faca religia ALTORA (mie imi era indiferenta) iar raul acela se rasfringea si asupra mea (la servici, in societate, in politica, in… totul). Tocmai de aia m-am hotarit sa intru in actiune, ca pina acum eram cunoscut doar ca… misogin :D

Lipsa cronică de scepticism din societatea românească și de pe oriunde a permis ca prețurile la apartamente și imobiliare să crească fără să fie sprijinite de nimic, în pură speculă, iar sute de creduli au cumpărat că „n-o să scadă prețurile la apartamente și case”.

Aceeași lipsă cronică de scepticism ne-a adus lideri politici populiști care și-au urmărit interesele după ce au cumpărat voturi pe două „chile” de zahăr, două de făină și o sticlă de ulei rânced.

Lipsa cronică de scepticism face oamenii să creadă că tratamentele „naturiste” sunt panaceu, deși în Evul Mediu Întunecat numai cu panaceu d-ăsta se tratau și mureau, în medie, pe la 40 de ani.

Aceeași lipsă de scepticism îi face pe unii să accepte că această criză e de fapt o criză spirituală și trebuie să dăm banii nu pe producție și pe ugere întoarse pe care să le denumim „Catedrala Mântuirii Neamului” pe care să le construim oricum, chiar și ilegal.


Chiar credeți că îndobitocirea se va opri de la sine? Când ați văzut ultima dată o turmă de oi speriate care să ia decizii înțelepte?

24 comentarii:

Anonim spunea...

Cel mai greu pacat,vesnic fara iertare,este starea omului impotriva adevarului.

mihutza spunea...

Activismul anti-irational este super necesar. Pe mine m-a ajutat enorm. M-a scos dintr-o stare de confuzie si letargie in care ma aflam de cativa ani si pe care nu avusesem destula vointa sau stiinta sa o indepartez. In ce priveste credinta in dumnezeu am trecut in viata mea prin mai multe etape contradictorii, neajungand decat la concluzia ca nu cred si nu pot sa cred; dar nu ma simteam prea ok cu concluzia asta, mi-era frica sa mi-o asum definitiv si preferam mai degraba sa ma scald asa intr-o apa tulbure fara sa-mi mai pun intrebari. Am avut o adevarata revelatie acum 2-3 luni cand intamplator am nimerit peste un articol de pe TLP (ma atrasese o caricatura); a fost pentru mine un moment hotarator in viata...am devorat pur si simplu articolele de acolo, ore intregi am citit si-am simtit literalmente cum mi se ridica o ceata de pe ochi si mai ales de pe minte; ma bucuram ca in sfarsit am gasit confirmarea ca ceea ce credeam eu era ok, era intemeiat pe ratiune, putea fi argumentat si asumat fara frica;in acelasi timp ma simteam prost ca am descoperit lucrurile acestea simple si clare asa de tarziu, dupa atatia ani de orbecaiala. Datorita celor din blogosfera rationala am reusit in sfarsit sa-mi asum statutul de ateu si sa nu-mi fie frica sau jena ca nu cred in dumnezeu; si sunt acum capabila sa detectez absurditatile religiei (si nu numai) care inainte nu-mi atrageau atentia pentru simplul fapt ca, fiind asa de raspandite, mi se pareau normale. De exemplu, zilele trecute, o colega care vrea sa plece in strainatate ne intreba daca oare sa-si faca sau nu buletin biometric ca stii e cu 666- in mod normal nu i-as fi spus nimic (chiar daca nici inainte nu credeam in prostia asta), dar acum am avut curajul sa-i spun ca e o mare tampenie sa crezi ca exista asa ceva.
Asa ca, draga Zergu, crede-ma ca nu-ti pierzi timpul in zadar nici tu nici confratii tai promovand ratiunea...faci o munca in folosul societatii...daca mi-e permisa exprimarea- "salvezi suflete" de la o viata traita in ignoranta. Eu una iti foarte multumesc :)

Ioana spunea...

@Anonim (1): mai terminati mai cu pacatele astea: NU exista pacate, exista greseli mai mari sau mai mici, pedepsite prin lege alea mai grele si prin mustrari de constiinta alea mai mici. Suntem singuri (deocamdata) in universul asta si viata nu are un rost anume, in afara de cel pe care i-l da fiecare. Cand murim, murim si gata. NU exista pedeapsa vesnica, nici rasplata vesnica, exista oameni care trebuie sa gaseasca solutia la a trai impreuna in cel mai bun mod posibil. NU exista adevar absolut, morala absoluta si alte absoluturi care ne fac viata un adevarat cosmar ca nu reusim sa ajungem la ele.
Sa fim bucurosi ca traim, sa ii lasam si pe altii sa traiasca si sa ne vedem fiecare de treaba lui zic. Si sa facem ce putem ca sa ajunga cati mai multi la constatarile astea simple si de bun-simt.

Anonim spunea...

@Ioana
Pe cand credinciosii cunosc un Dumnezeu plin de iubire si apropiat oameniilor,ateii simt un Dumnezeu aspru,ascuns,amenintator,atotputernic si tare departe.Ateii inteleg pe Dumnezeu,ca pe o necesitate in explicarea lumii.In primul rand domnita ar trebui sa stii ce este pacatul,iar dupa aceea sa il asociezi cum vrei tu;greseli,neascultari,mandrie.

0Z spunea...

Anonimule, ateii nu simt nici un zeu, ci doar influenta comportamentului social al credinciosilor: un virus care produce imbecilitate, ignoranta, fudulie, ipocrizie fenomenala si boli mentale severe.

Credinciosii sunt atat de drogati, de mici, pe credinta, pe jocuri cu pacate, scoruri cu suflete si recompense si pedepse si alte inventii copilaresti, incat nu au cum sa perceapa realitatea si adevarul care se scurge din ea ca o esenta a existentei.

Ioana spunea...

@Anonim (4): Eu nu cred ca exista nici un fel de dumnezeu punct de unde rezulta ca nu cred nici in pacat, originar sau ne-. Nu mai simt nevoia unui "parinte" care sa imi zica ce sa fac, sunt destul de bine pe picioarele si creierul meu. Care creier imi zice ca lumea asta nu e deocamdata nimic mai mult decat "what you see is what you get" si cred ca o sa capatam mai multa intelegere daca o cautam in mod rational, nu prin scurtaturi de tip credinta oarba in povesti despre serpi vorbitori si barci pe varful muntilor.

Poate ca nu mai e la moda John Lennon, dar daca asculti Imagine, poate intelegi despre ce tot vorbesc cei care nu cred in trei cacareze miraculoase facute bici supranatural nuneintereseazacum care a lipit soarele pe tavanul cerului care are crapaturi in el sa cada ploaia pe pamant.

Anonim spunea...

Normal ca pentru atei lumea nu-i nimic mai mult decat-what you see is what you get,pentru-ca pana nu il gasesti pe Dumnezeu,nu te afli si pe tine,nu-ti gasesti nici sensul tau,nici sensul lumii.,Ateismul este o infirmitate si o eroare fundamentala a naturii umane.

Anonim spunea...

@Anonim
"ateii simt un Dumnezeu aspru,ascuns,amenintator,atotputernic si tare departe." Nu voi , credincioșii sunteți aia care spun că Dumnezeu este atotputernic?Noi, ateii, cred ne-am făcut cunoscută părerea despre asta.
"Ateii inteleg pe Dumnezeu,ca pe o necesitate in explicarea lumii." De câte ori trebuie să ne repetăm?NOI NU CREDEM ÎN NICI UN DUMNEZEU!
"credinciosii cunosc un Dumnezeu plin de iubire si apropiat oameniilor"Asta au zis și cei care au ucis în numele lui.Spune-mi, cum se face că Dumnezeul asta plin de iubire, conform Bibliei, trimite milioane de oamnei la suferință veșnică?

"primul rand domnita ar trebui sa stii ce este pacatul,iar dupa aceea sa il asociezi cum vrei tu;greseli,neascultari,mandrie."HAHAHA!Că dacă nu, ardem în iad, nu?

Ioana spunea...

@Anonim: ia incearca tu singur sa vezi ca gasesti foarte bine sensul tau, am incredere ca poti. Al lumii, poate, nu e sigur, da nici foarte nevoie ca sa traiesti o viata care sa insemne ceva (sens pe care vrei tu sa i-l dai, nu o creatura, ba nu - trei de fapt, care face dus-intors intre taria cerului si sub pamant, si ii distruge pe toti cei care nu cred in ea/el).

Anonim spunea...

Normal ca nu ai cum sa arzi in iad dupa ce mori,pentru-ca dupa ce mori nu mai existi ca lucru material,ca trup mai bine spus,existi doar ca un anume ceva,adica suflet,adica doar ca ceva ce este facut inainte de acest univers.Stim ca corpul uman percepe lumea acesta prin 5 simturi,aceste 5 simturi te face sa suferi din cauza conduitei sufletului,religia incearca sa iti repare sufletul nu trupul,pentru-ca religia spune "Poartate(care iar este interpretabil)cu trupul ca si cand ai muri maine,iar cu sufletul ca si cand nu ai murii!Prin urmare eu unul cred ca noi nu il intelegem pe Dumnezeu mai mult decat ar intelege o gaina pe om.

Ioana spunea...

@Anonim 10: zi si mie te rog ce-i sufletul asta mai, ca notiunea depaseste capacitatea mea cognitiva. Si ce conduita anume trebuie sa adopte dansul si de ce e el asa de stricat ca numai religia formerly known as voodoo poate sa il vindece?

Noi nu il intelegem pe dumnezeu pentru ca reprezentatii lui pe pamant sunt cei care au exclusivitatea. Ei pot sa ti-l reveleze pe dumnezeu daca cutia milei a ajuns la un anumit grad de umplere, prin evlavlia, credinciosia si orbirea oilor din turma.

Anonim spunea...

"Prin urmare eu unul cred ca noi nu il intelegem pe Dumnezeu mai mult decat ar intelege o gaina pe om." Găina ne vede, ne aude, are dovezi ale existenței noastre in fiecare zi, dovezi palpabile.Mă bucur că tu ai făcut comparația cu găina, deoarece se potrivește de minune celora care urmează motto-ul "crede si nu cerceta".Eu cred că pur și simplu voi nu vreți să vă ridicați de la statutul de găină.

Claudiu spunea...

Am citit articolul tau cu privire la frica de a nu arunca iconita din masina... Impresionant intradevar.

Eu de ex. nu sunt ortodox si icoanele din p.d.v. biblic nu sunt ok iar pentru mine nu ar fi fost o frica sa o arunc.

Eu ca si crestin care Il cunosc in mod personal pe Dumnezeu, in mod rational si perfect logic nu am nici o frica de Dumnezeu in felul acesta... de genul superstitiei.

Superstitia poate sa intervina nu numai in ce priveste religiozitatea.. poate ai auzit de atacuri de panica, care nu au nici o legatura cu religia.

Stii este ceva de genul.... "dar daca cumva este adevarat, daca cumva o sa mi se intample" si sunt unii mai sensibli care sunt predispusi la acestea iar o frica inexplicabila ii imobilizeaza.

Imi pare nespus de rau pentru ca religia de astazi si vorbesc despre cei care pretind ca sunt crestini au transformat crestinismul intr-o superstitie.

Au amestecat invataturile biblice cu vrajitoria si alte lucruri.

De ex, ortodocsii pastreaza traducerea veche a Bibliei deoarece are o sonoritate mai mistica... Eu nu sunt de acord cu asta, invataturile Bibliei trebuie pricepute cu mintea intr-un mod rational si nu sentimental.

La fel este si cu Coranul, multi arabi, cand aud coranul recitandu-se la moschee plang fara sa vrea. Si sunt intrebati, de ce? Raspund ca este foarte frumos, suna frumos. Am incercat sa citesc Coranul si sincer iti spun ca nu inteleg nimic, nu se leaga nimic.

Prefer o traducere a Bibliei cat mai actuala ca sa o pot intelege cu mintea. Sunt bune si sentimentele si isi au locul lor,dar nu putem sa ne ghidam viata dupa ele, mai intai de toate trebuie sa vina intelegerea, ratiunea.

Zergu spunea...

Scuze că n-am răspuns încă. Sunt în deplasare şi am să ajung mâine acasă.

@Anonim: Nu există păcat, sunt doar tot felul de reguli făcute să amestece lucruri naturale şi lucruri imorale pentru a reclădi personalitatea credinciosului în jurul religiei şi a regulilor preoţilor.

Ateii nu cred că există vreun dumnezeu pentru că nimeni de mii de ani (mai mult de 2000 de ani) N-a reuşit să demonstreze că ar exista vreunul.


Am să revin cu răspunsuri şi pentru celelalte comentarii.

Ioana spunea...

Claudiu, imi place cum gandesti: daca musulmanii pica in cur de extaz la citirea coranului, tu, crestinul, nu esti atins de loc. La fel de reci raman si ei cand ii vad pe crestini laudand biblia si cat de fantasticadevarata este: cine are cel mai bun prieten imaginar atunci si de ce ala din biblie e cel mai tare?

Anonim spunea...

@zergu,@lulu.@ioana-Insusirea sufletului de a-si cunoaste si recunoaste pe Tatal,sau de a se lepada de El,e dependenta si de constructia genetica a trupului,in care va avea sa petreaca o vreme.Inclinarea sufletului face interfata cu inclinarea trupului in care a fost trimis.Deci,daca vine intr-un trup in care gaseste numai dezeghilibru,nu-si va putea manifesta inclinarea sa catre cele de sus,ci va asista neputincios langa un aparat stricat care nu canta,ci huruie.Toate chinurile constiintei izvorasc din simtirea acestor infirmitati,ce zac in strafunduri,si de unde ele rabufnesc pana in suprafata faptelor vazute.Ca sa usureze Dumnezeu povara unui suflet,de multe ori il cruta de constinta infirmitatii in care trebuie sa petreaca.Asa vedem seninatate si la IDIOTI.
Respect BUG MAFIA-imi bag pula in lume si v-o fac cadou-

Zergu spunea...

@mihutza: Mă bucur că ai reușit să-ți limpezești gândurile prin intermediul activismului anti-irațional. Faptul că ai găsit târziu informațiile ăstea mă face să cred că înca e nevoie de și mai multe asemenea surse de infromare, iar internetul este singurul loc în care putem activa relativ echilibrat cu iraționalii.

Din aceste motive aș vrea să știu unde e blogul tău ca să-l adaug în blogroll.


@Anonim (7): Lumea nu e mai mult decât ceea ce vezi pentru că nu există nici măcar o dovadă că ar exista altceva. Dacă ar exista dovezi nu s-ar mai numi „credință”, ci „știință”, „dovezi” sau „procese naturale”.

@Anomin (10): Îmi place că n-ai fost arogant să spui ca știi ceva din prisma religiei, ci doar că știi ceva prin prisma unor lucruri dovedite. Cu toate astea ai dat-o-n bălării cu suferința din pricina sufletului.

Puneți voi întâi în evidență că există suflet, după ce-l definiți, și apoi mai vorbim și de scopul lui și alte lucruri. Dar să știi că nu speculații d-ăstea de faci, ci chestii serioase, dovedite, că altfel ne batem în aberații și elucubrații.

Îmi place că spui că nu crezi că-l înțelegi pe Dumnezeu, dar îți dai cu presupusul despre el și chestii pe care chipurile le-ar fi făcut el de parcă ați fi fost colegi de bancă din ciclul primar până în ultimul an de master.


@Claudiu: Nu știu ce ar putea genera religia decât frică în momentul în care există teo-ilgia conform căreia există o pedeapsă eternă pentru orice lucru care este firesc (dorința de a nu fi dependent financiar de alții din afară familiei, dorința de a trăi mai bine, curiozitatea de a investiga, spiritul critic) și ăstea sunt amestecate cu lucruri care sunt reprobabile și toate sunt considerate la fel de rele, lucru care e total fals, unele nefiind deloc rele.

@Anonim (16): Dacă există 'mnezo, atunci tot el e responsabil de defectele presupusului suflet și ale trupului „în care a fost trimis”.

Zeul tău eșuează lamentabil... din nou.

Marky spunea...

Http://www.livestream.com/ztvr
La linkul de mai sus gasiti o serie de documentare edificatoare privind atat religia cat si cauzele pentru care lumea a ajuns la acest tip de societate in care traim. Deasemenea, trebuie sa stiti ca in Romania suntem un grup de peste 15000 de oameni care promovam un proiect numit Proiectul Venus, sustinut in lume si la noi in tara de o miscare numinta Miscarea Zeitgeist. Mai multe detalii despre noi puteti afla pe http://www.zeitgeist.dobrogea.ro

Anonim spunea...

Omul sta la indoiala despre existenta lui Dumnezeu,pentru mai multe motive:
1.Ca nu-L vede( desi crede intr-o multime de lucruri pe care nu le-a vazut,dar se sprijina pe cuvantul altora,pe care-i crede).Dumnezeu poate fi vazut,dar trebuie implinita o conditie;trebuie 'inima curata' din cele noua fericiri.
2.Oamenii mai stau la indoiala despre existenta lui Dumnezeu pentru-ca e necuprins cu mintea,asa cum cuprindem stiinta cu alta indeletnicire.Cu alte cuvinte ca s-o spunem de-a dreptul,Dumnezeu nu poate fi dovedit cu mintea nici ca exista,nici ca nu exista.O bucata de fier rece,buna si ea la ceva,nu-ti poate dovedi existenta focului,pana ce insasi va fi rosie ca focul.Cam asa-i si cu mintea omului,cat priveste puterea si neputinta ei.
Cand faptura omului va fi strabatuta de credinta in Dumnezeu,adica de o evidenta,de o siguranta interioara,mai mare decat valoarea marturiilor sau tagaduirilor ratiunii,faptura sa va fi lumina si viata sa o minune interioara.

Zergu spunea...

@Anonim (19):

1. Celelalte lucruri pot fi testate și există oameni care le-au observat și măsurat cu aparate care le atestă prezența. Dumnezeu nu a fost testat de nimeni și nu a fost pus în evidență experimental de nimeni că ar fi câștigat premiul Nobel.

2. Nu poți că nu există extratereștri, dar poți să crezi ca există. Există chiar oameni care încă trăiesc și spun că au luat contact direct cu ei. Dumnezeu e mai puțin plauzibil decât extratereștrii, totuși nimeni n-a demonstrat ca nu există.


Ceea ce nu poate fi înțeles înseamnă că nu are sens, e absurd. De aia conceputul de Dumnezeu e absurd și nu poate fi cuprins cu mintea, pentru că nu are nici un sens.

Nu ai cum să crezi ca să ajungi să crezi. În care alt caz este nevoie să crezi în valoarea de adevăr a ceva ca să-i demonstrezi valoarea de adevăr?

Mai scurt și mai clar: raționamentul circular este circular.

Zergu spunea...

Erată: „2. Nu poți că nu există extratereștri” trebuia să fie „2. Nu poți demonstra că nu există extratereștri”

Ioana spunea...

@Anonim (16): n-as vrea sa mi-o iei in nume de rau, dar eu oameni mai senini decat majoritatea crestinilor nu am intalnit. Cand li se intampla ceva rau, se "insenineaza" zicand ca asa vrea dumnezeu, cand nu inteleg ceva, iar is senini, ca "misterioase sunt caile domnului". Cu cat sunt mai religiosi cu atat sunt mai senini...


Pe de alta parte cei care nu cred in dumnezeu, nu cred nici ca trupul si "sufletul" sunt infirme in vreun fel neinteles (exceptie bolile), si nu e vorba de nici o povara de dus din cauza cuiva care a mancat un fruct acum 5000 de ani. De unde rezulta o seninatate din punctul asta de vedere.

Nu sunt nici ei "senini" 100% dar macar au taiat un motiv de pe lista...

Anonim spunea...

"Chiar credeți că îndobitocirea se va opri de la sine? Când ați văzut ultima dată o turmă de oi speriate care să ia decizii înțelepte?"
@Zergu-

Oamenii sunt oile cele mai greu de pastorit.Nu sunt toate oi,mai sunt si berbeci si tapi iar in veacul acestea oile sunt amestecate cu caprele.

Zergu spunea...

@Anonim (23): Chiar n-am pretins că oile sunt ușor de păstorit, ba am spus că este esențial ca oamenii să fie scoși din condiția de oi, berbeci sau țapi prin educație.

Să fim serioși, nu e ca și cum am fi cea mai avansată țară din lume și n-am avea nici un model, există atâtea țări-model la capitolul educație, iar în frunte cred că e Finlanda. E vreo simplă coincidență că Finlanda e lider într-o tehnologie de vârf, telefonia mobilă? Eu zic ca nu. La fel, Suedia e țara care a stat vreme bună în topul țărilor cele mai prospere pe fondul unei educații și școlarizări intensive a populației și un scepticism/raționalism/ateism ridicat.