Dacă vreți să săriți peste explicații direct la ce trebuie să faceți, mergeți direct la concluzie.
Întregul articol și concluziile rezultate se bazează pe informarea în legătură cu ce spune legea în ceea ce privește religia și ce acțiuni legale și în acord cu un comportament etic și moral se pot lua pentru a putea trimite un semnal puternic pentru clericii noștri care se pare că au devenit din ce în ce mai preocupați de averi și bunuri materiale, uitând de rolul lor de ghizi spirituali. Să începem.
Dând citire primelor câteva rânduri din legea nr. 132/2008 aflăm următoarele:
Lege nr. 132/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 522 din 10/07/2008
Art. I
Legea nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 361 din 29 iulie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 1, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Statul roman sprijina cultele, recunoscute potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, la cererea acestora, pentru salarizarea personalului clerical.
.................................................................................................
(3) Numarul posturilor personalului clerical pentru care statul sprijina salarizarea prin alocarea unui fond de la bugetul de stat se repartizeaza anual de Ministerul Culturii si Cultelor, pe baza propunerilor unitatilor centrale de cult ale cultelor recunoscute, in raport cu numarul credinciosilor, conform ultimului recensamant, cu nevoile reale si cu fondul alocat in acest scop."
După cum se observă la aliniatul (1), statul sprijină cultele când acestea o cer. Poate de aceea cultele, și în special Biserica Ortodoxă, nu mai contenesc să ceară bani.
Dar ce este cel mai important este bucata asta de text de la aliniatul (3) care face referire clară la felul în care salarizarea se face în ceea ce-i privește pe clerici: „in raport cu numarul credinciosilor, conform ultimului recensamant”. Din acest motiv, dacă cineva este nemulțumit de mercantilizarea activității Bisericii Ortodoxe cu preoții ei, sau clericii unei alte religii de care persoana respectivă aparține, singurul mecanism de combatere a acestei mercantilizări este nedeclararea ca membru a acelui cult (nu vă grăbiți cu concluzia, nu am să vă spun să va declarați altceva) la următorul recensământ care va avea loc în 2011. Pentru ușurința expunerii vom presupune de aici înainte că acel cult este cel ortodox, fiind cel majoritar, deci cel mai frecvent în rândul populației.
Totuși, înainte de a trece la mecanismul de combatere a mercantilității clerului prin intermediul referendumului, vreau să vă mai expun o mostră de asemenea mercantilizare din aceeași lege, articolul 2, aliniatul 1 și anexa asociată;
2. Articolul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:Deci, revenind, cum procedăm astfel încât să stopăm acest fenomen de jefuire atât de evident? Evident, n-am să propun metode ilegale, n-am să văd îndemn să păcătuiți mințind, ci o să fie totul legal, constituțional și conform principiilor unui om care nu vrea să mintă sau să înșele.
"Art. 2. - (1) Sprijinul statului pentru salarizarea personalului clerical care isi desfasoara activitatea in tara, in cadrul cultelor din Romania, recunoscute potrivit legii, se stabileste dupa cum urmeaza:
a) personalul din conducerea cultelor asimilat celui incadrat pe functii de demnitate publica beneficiaza de o indemnizatie lunara prevazuta in anexa nr. 1. Indemnizatia lunara este unica forma de remunerare pentru personalul respectiv si reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor, care se determina in raport cu venitul salarial;
[..]
'ANEXA Nr. 1
INDEMNIZATIILE
personalului din conducerea cultelor recunoscute si a unitatilor
centrale de cult, asimilat celui incadrat pe
functii de demnitate publica
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
¦Nr. ¦ ¦Numarul ¦Indemnizatia¦
¦crt.¦ Functia ¦maxim de¦ lunara ¦
¦ ¦ ¦posturi ¦ - lei - ¦
+----+------------------------------------------------------------------------------------+--------+------------¦
¦ 1. ¦Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane ¦ 1 ¦ 8.357 ¦
+----+------------------------------------------------------------------------------------+--------+------------¦
¦ 2. ¦Arhiepiscop major, mitropolit Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Romano-Catolica ¦ 11 ¦ 7.698 ¦
+----+------------------------------------------------------------------------------------+--------+------------¦
¦ 3. ¦Arhiepiscop, sef de cult (mitropolit, episcop, muftiu, sef rabin, presedinte uniune,¦ 16 ¦ 7.244 ¦
¦ ¦presedinte) ¦ ¦ ¦
+----+------------------------------------------------------------------------------------+--------+------------¦
¦ 4. ¦Episcop, episcop-vicar patriarhal ¦ 39 ¦ 6.629 ¦
+----+------------------------------------------------------------------------------------+--------+------------¦
¦ 5. ¦Episcop-vicar, episcop coajutor, episcop auxiliar, arhiereu-vicar ¦ 24 ¦ 6.342 ¦
+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
Dacă ne uităm în Constituția României putem citi la Articolul 29, aliniatul (1):
ARTICOLUL 29
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
Deci nici măcar statul nu are dreptul să vă oblige să vă declarați, din punct de vedere religios, ceva ce nu sunteți. Deci, prima lecție:
- Nu vă lăsați influențați de recenzori, aceștia au OBLIGAȚIA să noteze datele referitoare la dumneavoastră întocmai așa cum spuneți! Întrebări precum „ați fost botezat?”, „în ce religie v-ați născut?” NU sunt obiectul recensământului, ci doar metode de a vă influența. Recensământul contorizează ce sunteți acum, nu ce religie aveau părinții când nici nu puteați rosti „mama”.
Bine, bine, dar totuși, cum facem o sa întrebați. Simplu, ne uităm iarăși în draga de lege. De data asta în Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor (alias „Legea Cultelor”) la articolul 5 aliniatele (5) și (6) citim:
(5) Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal legate de convingerile religioase sau de apartenenţa la culte, cu excepţia desfăşurării lucrărilor de recensământ naţional aprobat prin lege sau în situaţia în care persoana vizată şi-a dat, în mod expres, consimţământul pentru aceasta.
(6) Este interzisă obligarea persoanelor să îşi menţioneze religia, în orice relaţie cu autorităţile publice sau cu persoanele juridice de drept privat.
După cum se vede la aliniatul (5), prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la religie este permisă doar cu acordul persoanei în cauză sau în cazul recensământului național aprobat prin lege. În ciuda acestui fapt, aliniatul (6) explică foarte clar că este absolut interzis ca o persoană să fie obligată să-și declare religia „în orice relație cu autoritățile publice”, deci și în cazul recensământului.
Deci lecția a doua este:
- Deși colectarea datelor despre religia cetățenilor României în timpul unui recensământ aprobat prin lege este legală, NIMENI nu ne poate obliga să ne declarăm apartenența religioasă, ba chiar este ilegal să fim obligați în vreun fel să ne declarăm religia în orice context!
Iată deci felul în care se poate protesta la recensământ împotriva abuzurilor preoților și instituției bisericii care ar trebui să fie reprezentanții religiei de care aparțineți (dacă e cazul) în mod legal, sincer și fără a minți:
Dacă vrem să nu mai susținem financiar ceea ce considerăm o instituție coruptă sau care nu mai este în nici un fel reprezentanta oamenilor care se consideră apartenenți acelei religii, trebuie ca la întrebarea recenzorului despre religie să răspundem:
„Conform legii (puteți, opțional, menționa numărul legii 489/2006) am dreptul să nu declar această informație cu caracter personal. În consecință, vă rog să notați faptul că nu-mi declar religia.”.
Atenție mare! La recensământul din 2002 au fost raportate multe cazuri în care recenzorul a notat în formular religia fără a întreba persoana chestionată despre acest aspect. Miza acestui aspect este corectarea poziției clericilor sau continuarea jafului, practic din buzunarele noastre ale tuturor. De aceea, precizați explicit opțiunea dumneavoastră și urmăriți ca recenzorul să noteze într-adevăr, exact și cu pixul sau stiloul, că doriți să nu vă declarați religia. Ar trebui să existe un în câmp special destinat acestei opțiuni.
Voi păstra acest articol mai mult timp ca de obicei pe prima pagină pentru a-i crește vizibilitatea. Nu vă faceți griji, am să revin cu alte articole, dacă nu mor între timp.